Ministerul Finanțelor a publicat, marți, 19 septembrie 2023, proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, după luni de discuții și mai multe variate scăpate în spațiul public „pe surse”. Măsurile prezentate au impact mare în mediul privat și în rândul populației și mai puțin în sectorul bugetar, acolo unde se anunțau scăderi mari de cheltuieli.
Astfel, companiile cu cifră de afaceri de peste 50 milioane euro ar urma să plătească un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri (dacă impozitul pe profit de 16% nu ajunge la valoarea de 1% din cifra de afaceri). Tot o taxă de 1% pe cifra de afaceri ar urma să plătească și băncile. Și IMM-urile care au o cifră de afaceri de până la 60.000 euro pe an vor plăti tot un impozit de 1%, impozitul crescând la 3% din cifra de afeceri dacă se depășește plafonul de 60.000 euro.
Domeniul IT, care de ani buni beneficiază de facilități fiscale, ar urma să piardă o parte dintre avantaje. Astfel, salariile de peste 10.000 lei vor fi impozitate, impozitul urmând să fie calculat pentru valoarea ce depășește acest plafon. Și angajații din construcții și industria alimentară vor pierde o parte din facilități, aceștia urmând să plătească CASS.
Crește cota de TVA la mai multe categorii de produse, bunuri și servicii. Cresc și accizele
Sunt de asemenea prevăzute majorări de taxe și accize. Astfel, taxa pe valoare adăugată (TVA) crește de la 5% la 9% pentru locuințe și panouri fotovoltaice, tot de la 5% la 9% crește și pentru produsele montane bio – tradiționale și de la 9% la 19% pentru produsele cu un conținut mare de zahăr. Tot TVA crește, de la 5% la 19%, pentru transportul în scop turistic și de agrement și pentru accesul la festivaluri, cluburi și activități sportive. Această taxă rămâne neschimbată pentru restaurante și hoteluri (9%), cărți, lemne de foc, brichete, rumeguș, agent termic (5%), alimente și medicamente (9%).
Se vor mări accidezele la tutun și alcool, astfel că este de așteptat ca prețul acestor produse să crească. Un pachet de țigări, de exemplu, ar putea să fie mai scump cu 1 – 1,5 lei.
Se introduce și o așa-zisă taxă pe lux, care va fi plătită timp de cinci ani, pentru locuințele cu o valoare de peste 500.000 euro urmând să se aplice o taxă de 0,3% aplicată la valoarea care reprezintă diferența dintre valoarea proprietății și plafonul de 500.000 lei. Dacă locuința a fost achiziționată prin credit se renunță la această taxare. Tot o taxă de 0,3% se va percepe și pentru autoturismele cu o valoare de peste 75.000 lei, taxa aplicându-se la diferența dintre valoarea mașinii și plafonul de 75.000 euro.
Crește valoarea tichetelor de vacanță, dar se va aplica CASS
Valoarea voucherelor de vacanță va fi mărită la 1.600 lei, însă la această valoare se va plăti CASS de 10%. Voucherele se vor mai acorda în sistemul bugetar doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele vor putea fi plătite și cash.
Cât despre reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar, măsurile nu sunt foarte convingătoare. Se reduc cu cel puțin 25% funcțiile de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora; se desființează posturile vacante, se desființează funcția de șef de birou, se majorează normativele pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcţie/direcţie generală etc.. Se limitează cuantumul sporului de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei.
Angajaților din instituții li se interzice, de asemenea, să cumpere din bani publici telefoane mai scumpe de 500 lei, în timp ce cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă (deși inițial propunerea a fost de 50 lei). Dacă optează pentru abonamente mai scumpe, angajații vor suporta din buzunar diferența.
Prin toate măsurile propuse prin proiectul publicat și luându-se în calcul și diminuarea evaziunii fiscale, Guvernul se aștepată să salveze 22 miliarde lei, a precizat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Cât despre „restanța” pe care guvernanții o au, anume desființarea pensiilor speciale, ministrul Boloș a precizat că aceasta „este o problemă pe care trebuie să o rezolvăm”, fiind condiție pentru plățile din PNRR.
Fii primul care comentează