Punct de vedere al ROJUST, Asociaţia Personalului din Justiţie

Am primit pe adresa noastră de mail două materiale de la judecătoarea Gbriela Baltag pe care le vom publica în două articole.

Vă atașăm mai jos primul material:

Observații cu privire la proiectul de act normativ; probleme actuale în sistemul judiciar și impactul asupra executării hotărârilor judiciare

ROJUST atrage atenția legislativului asupra unor aspecte semnificative legate de proiectul de ordonanță de urgență ce vizează modificări fiscale și bugetare în domeniul cheltuielilor publice. Apreciază că este imperativ să se examineze cu atenție impactul propuselor măsuri asupra sistemului judiciar și, în special, asupra executării hotărârilor judecătorești, cu repercusiuni asupra coeziunii sociale și încrederii publicului în instituțiile statului de drept. ROJUST subliniază, de asemenea, în lumina pronunțărilor recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului, necesitatea unei abordări proactive din partea statului în prevenirea conflictelor interne și în remedierea problemelor sistemice în cadrul sistemului judiciar.

Punct de vedere al ROJUST,

Asociaţia Personalului din Justiţie 

asupra proiectului privind 

ORDONANȚA DE URGENȚĂ

privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

 

ROJUST, Asociaţia personalului din justitie, în calitate de susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara, a luat la cunoștință de proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative şi consideră necesară exprimarea unor observaţii pentru a fi avute în vedere cu ocazia adoptării actului normativ anterior menţionat.

Cu titlu prealabil, constatăm cu îngrijorare situaţia de colaps financiar în care a fost aruncat sistemul de justiţie odată cu transferul calităţii de ordonator de credite către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără ca anterior legiuitorul şi puterea executivă să facă un studiu de impact necesar unei asemenea operaţiuni de mare amploare şi fără a se asigura noului ordonator resursele financiare, logistice şi de personal necesare unei activităţi de asemenea amploare.

Remarcăm în acelaşi timp că ÎCCJ, în calitatea nou dobândită de ordonator principal de credite nu este tratată pe picior de egalitate în comparaţie cu ceilalţi ordonatori de credite a căror conducere este numită politic sau are coloratură politică pentru finanţarea corespunzătoare a activităţii.

Un singur exemplu în acest sens este că,  începând cu luna aprilie a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale majorate, dar aceste solicitări nu au fost aprobate nici până în prezent, astfel încât aceşti ordonatori principali de credite au fost puşi în situaţia de a emite acte administrative pe care nu le pot pune în aplicare, de a nu mai plăti solicitările de decontare a chiriilor sau cheltuielilor de transport, de a nu mai putea asigura desfăşurarea actului de justiţie, o situaţie fără precedent de natură a decredibiliza puterea judecătorească.

În acest sens este elocventă semnalarea acestor aspecte de către mass media- https://www.g4media.ro/protest-spontan-al-grefierilor-in-instantele-din-romania-motivul-ministrul-finantelor-le-a-transmis-ca-nu-va-asigura-fondurile-pentru-plata-integrala-a-transelor-din-hotararile-judecatoresti.html, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26729872-peste-mie-grefieri-protesteaza-instanta-suprema-care-sunt-revendicarile.htm, https://www.antena3.ro/actualitate/grefieri-protest-inalta-curte-de-casatie-neplata-salarii-693998.html, https://www.luju.ro/statul-destabilizeaza-justitia-amr-si-ajado-someaza-guvernul-sa-respecte-drepturile-judecatorilor-statul-nu-trebuie-sa-provoace-conflicte-ci-sa-le-previna-ccr-a-statuat-ca-stabilitatea-financiara-a-magistratilor-e-una-dintre-garantiile-independentei-justi, https://www.clujust.ro/magistratii-se-revolta-salarii-plafonate-doar-la-unii-nu-se-platesc-chirii-transport-norma-de hrana.

În schimb, pentru angajaţii Ministerului Finanţelor, aşa cum rezultă din proiectul de ordonanţă pus în dezbatere salariile acestora, stabilite ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești, au fost acordate prin ordin de ministru, prin derogare de la legea salarizării, conform  https://economedia.ro/exclusiv-salariile-angajatilor-ministerului-finantelor-fiscului-si-autoritatii-vamale-romane-vor-fi-stabilite-prin-ordin-de-ministru-acestia-vor-primi-derogare-de-la-legea-salarizarii-potrivit-unui.html.

Executarea hotărârilor judecătorești joacă un rol crucial în menținerea coeziunii sociale și în asigurarea că statul acționează ca un actor responsabil în respectarea și aplicarea legilor. Această practică reprezintă o punte între sistemul juridic și societate, având implicații semnificative în ceea ce privește încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în principiile fundamentale ale statului de drept.

Executarea hotărârilor demonstrează, în principal, angajamentul statului față de principiile statului de drept. Statul, prin respectarea și implementarea deciziilor judiciare, arată că este supus legii și că nimeni, indiferent de poziția sau puterea sa, nu este mai presus de aceasta. Acest angajament este esențial pentru a preveni abuzurile de putere și pentru a asigura că toți cetățenii sunt tratați cu echitate în fața legii, fiind esenţial pentru promovarea unui climat de siguranță juridică.

Cu privire la proiectul de ordonanţă anterior menţionat, se observă că acesta intervine după ce în spaţiul public au apărut două proiecte de Hotărâre de Guvern pentru suplimentarea bugetelor ÎCCJ şi Ministerului Public pentru plata restanţelor salariale, care însă nu au mai fost aprobate, creându-se un mediu de incertitudine economică şi legislativă ce afectează starea de securitate socială a lucrătorilor din sistemul de justiţie.

În schimb se prevede în proiectul noului act normativ la art. VIII că  (1) Tranșele aferente anului 2023 din sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, precum și tranșa aferentă anului 2023 din sumele reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, a cărei plată este reglementată prin  Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se plătesc în anul 2024.

Amânarea plății crează un precedent periculos, sugerând că hotărârile judecătorești nu trebuie respectate în mod imediat ori în formula eșalonării stabilită de legiuitor, subminând astfel autoritatea, predictibilitatea și stabilitatea sistemului juridic.

În contextul actual, în care sistemul judiciar se confruntă cu provocări semnificative, cu accent pe lipsa resurselor umane și complexitatea cauzelor, prevenirea conflictelor interne este esențială. Prin abordarea unei atitudini proactive, Statul ar trebui să se implice în prevenirea și remedierea problemelor sistemice existente în sistemul judiciar și nu să le genereze.

De asemenea la art. IX- se menţionează că (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, se va realiza astfel:a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

Trebuie precizat că plata cu întârziere a drepturilor salariale restante care au fost eşalonate ani la rândul, începând cu O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar a început să fie sancţionată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ultima hotărâre, cea în cauza State şi alţii contra României din data de 30 martie 2023 pronunţând condamnarea statului român pentru eşalonarea în mod nepermis a plăţii sumelor datorate de instituţiile publice.

Astfel, în cadrul acestei hotărâri s-a statuat că reprezintă o încălcare a art. 6 din CEDO şi a art.1 din Protocolul nr. 1, adiţional la Convenţie neexecutarea sau executarea întârziată a deciziilor interne date în favoarea reclamanţilor.

Curtea a reiterat că executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate de orice instanță trebuie să fie considerată ca parte integrantă a unei „sentințe” în sensul articolului 6. De asemenea, face trimitere la jurisprudența sa privind neexecutarea sau executarea cu întârziere a titlurilor definitive, la hotărârile pronunţate în cauzele Hornsby împotriva Greciei, nr. 18357/91 sau cauza Fundația Hostel pentru Studenții Bisericii Reformate și Stanomirescu c. România, nr. 2699/03 și 43597/07, în cadrul cărora Curtea a constatat deja o încălcare în privința unor chestiuni similare, în care statul era debitor .

Ca atare, Curtea a considerat că, în speță, autoritățile nu au depus toate eforturile necesare pentru a pune în aplicare integral și în timp util deciziile în favoarea reclamantului.

Or, stagnarea executărilor silite prin instituirea unei asemenea proceduri abuzive de eşalonare  în tranşe a sumelor datorate sau de neplată a tranşelor astfel stabilite (ceea ce denotă inconsecvenţa in politicile fiscale ale statului) nu poate decât să atragă acumularea unor dobânzi penalizatoare care pun presiune tot pe bugetul de stat.

Neaducerea la îndeplinire a unor hotărâri judecătoreşti de către stat creează un precedent periculos şi îndeamnă la nerespectarea hotărârilor judecătoreşti în ansamblu, de către oricine, ceea ce poate genera haos în multe domenii şi transmite un mesaj de nerespectare a justiţiei în general.

Art. X din proiectul de ordonanţă statuează că (1) În anul 2024, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, nu  acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă.

Legiuitorul omite însă să observe că începând cu data de 16 decembrie 2022 dreptul judecătorilor şi procurorilor de a beneficia de acordarea indemnizaţiei la pensionare a fost abrogat, prin legea nr. 303/2022, astfel încât devin aplicabile, mutatis mutandis, statuările instanței supreme, obligatorii potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, din decizia nr. XXIII/12 decembrie 2005, dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii.

Aceasta a stabilit că efectele produse de actele normative, de suspendare a dispoziției legale referitoare la dreptul dobândit ”trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. A considera altfel ar însemna să se prelungească valabilitatea dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege şi după abrogarea lui, ceea ce ar fi de neconceput şi inadmisibil”.

Având în vedere că art. 81 din legea nr. 303/2004 a fost abrogat la data de 16.12.2022, prin  art. 294 alin. 5 litera ”a” din legea nr. 303/2022, precum şi că art. 58 din Legea nr. 24/2000 prevede că un act normativ poate fi suspendat doar pe durata existenței acestuia, rezultă că începând cu această dată dispoziţiile privind suspendarea dreptului la indemnizatia la ieşirea la pensie din art. VII din Ordonanţa de Urgenţă nr. 130 din 17 decembrie 2021, respectiv art. VII din OUG nr. 168/2022 nu priveşte decât drepturile altor categorii profesionale, nu şi ale judecătorilor şi procurorilor care au fost abrogate.

Ca atare, la alineatul (2) al art. X ar trebui să se menţioneze că Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului sau în situaţia în care dreptul a fost deja abrogat prin acte normative anterioare.

De asemenea, în mod discriminator, în timp ce unor categorii profesionale li se acordă majorări de salarii substanţiale, în cazul sistemului de justiţie se prevede că nu se aplică în anul 2024 actualizarea pensiilor cu indicele de inflaţie, deşi pentru judecătorii şi procurorii cu pensiile aflate în plată la acest moment nu este prevăzută posibilitatea actualizării cu indicele de inflaţie ci  procentual, în funcţie de majorarea indemnizaţiei judecătorilor şi procurorilor din activitate.

Astfel, potrivit art. XXXIII (1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei. (2) Prin derogare de la prevederile art. 68^5 alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.  

Atragem atenția asupra redundanței dispozițiilor din articolul XXXIII din proiectul de act normativ, în condiţiile în care prevederile  articolului 213 alineat (2) din Legea nr. 303/2004, pensia de serviciu în curs de plată, inclusiv cea a magistratului care îndeplinește condițiile de pensionare până la 1 ianuarie 2024 și a celor aflați în funcție, se ajustează exclusiv cu indemnizația corespunzătoare unui magistrat activ.

Aceasta întrucât potrivit art. V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data de 1 ianuarie 2024, precum şi pentru persoanele în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional.

Ca atare, la acest moment atât pentru cei care au decizii emise, în plată sau nu, cât şi pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare sau sunt în activitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute, astfel încât soluţia neactualizării pensiilor în funcţie de indicele de inflaţie apare în mod gratuit, doar pentru a genera un impact social de denigrare a justitiei, întrucât nu poate viza decât pensiile ce vor fi stabilite pentru judecătorii şi procurorii ce vor intra în profesie ulterior datei de 1 ianuarie 2024.

Este în mod vădit discriminatoriu un text al unei ordonanţe ce modifică cu depăşirea competenţelor constituţionale o lege organică fără a avea un impact imediat, justificat financiar şi care vizează doar personalul din sistemul de justitie, în timp ce pentru alţi pensionari, inclusiv beneficiari ai unor pensii de serviciu substanţiale, nu se prevede această sancţiune.

Pe cale de consecinţă solicităm factorilor decidenţi ca justiţia să fie tratată cu respect, nu pusă la colţ şi subfinanţată, iar toate acţiunile reprezentanţilor statului să fie convergente în apărarea locului pe care îl ocupă potrivit Constituţiei în societatea românească, astfel încât exercitarea rolului fundamental al acesteia într-un stat de drept să fie garantată.

Având în vedere aceste considerente, vă rugăm să efectuați o verificare meticuloasă a normativelor în vigoare la momentul evaluării proiectului de ordonanță de urgență, în vederea rectificării eventualelor ambiguități identificate în cadrul actului normativ şi pentru a fi corectate deficienţele acestuia astfel încât acțiunile reprezentanților statului să se conformeze în mod riguros prevederilor constituționale ale societății românești și să garanteze o exercitare corespunzătoare a rolului fundamental al statului de drept, dar şi pentru a fi rezolvate problemele cu care se confruntă sistemul judiciar din România.