Ministerul Educaţiei a lansat în consultare publică două proiecte foarte importante: Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP) şi Statutul elevului.
În ceea ce priveşte Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, principalele reglementări/modificări vizează continuarea procesului de digitalizare şi valorificarea oportunităţilor pe care le oferă instrumentele digitale prin menţinerea posibilităţii suspendării cursurilor cu prezenţă fizică în situaţii excepţionale, cu introducerea clară a prevederii conform căreia, în aceste situaţii, activitatea se poate desfăşura în format online sau hibrid.
Totodată, se introduce posibilitatea ca şedinţele consiliului de administraţie/ale consiliului profesoral să se poată desfăşura în format hibrid sau online, fără condiţionare de existenţa unor situaţii excepţionale. Conform unei prevederi, în funcţiile de director rămase vacante, conducerea este asigurată de un cadru didactic numit prin decizia inspectorului şcolar general după consultarea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ.
Este introdusă interdicţia ca personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar să desfăşoare activităţi de pregătire suplimentară contra cost cu elevii de la clasele la care este încadrat. „Unităţile de învăţământ preuniversitar şi unităţile de educaţie extraşcolară vor publica pe site-urile proprii şi prin orice altă formă de comunicare publică de care dispun autorizaţia de securitate la incendiu, precum şi autorizaţia sanitară de funcţionare sau, în cazul în care aceste autorizaţii nu sunt deţinute de către şcoală, vor informa în acest sens”, se arată în propunerea ministerului.
Proiectul prevede îmbunătăţirea accesului la educaţie prin introducerea prevederii prin care unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal.
Proiectul de ROFUIP conţine, ca anexă, normele metodologice pentru înmatricularea persoanelor care nu deţin un cod numeric personal, introducerea prevederii prin care, la cererea părintelui elevului care nu a fost înscris în sistemul de învăţământ din România în ultimii doi ani, inspectoratul şcolar organizează grupe de acomodare, ce au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română şi în recuperarea decalajelor de orice fel, precum şi în integrarea în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, prin activităţi extraşcolare.
La Statutul elevului, principalele reglementări sau modificări vizează menţinerea interdicţiei în privinţa folosirii, de către elevi, a telefoanelor mobile ori a altor echipamente de comunicaţii electronice, în timpul orelor de curs, cu excepţia utilizării acestora în scop educativ, cu acordul cadrului didactic.
Proiectul de statut include menţinerea prevederii conform căreia este interzisă folosirea absenţei ca mijloc de coerciţie.
De asemenea, se introduc sancţiuni precum observaţia individuală, mustrare scrisă, retragerea temporară sau pe durata întregului an şcolar a burselor de care beneficiază elevul, mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ, suspendarea elevului pe o durată limitată de timp, conform legii, preavizul de exmatriculare, exmatricularea cu drept de reînscriere în anul şcolar următor în aceeaşi unitate de învăţământ, exmatricularea cu drept de reînscriere în anul şcolar următor în altă unitate de învăţământ, exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învăţământul postliceal.
Ministerul Educaţiei a pus în consultare publică un proiect de ordin pentru aprobarea regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de etică universitară.
Ordinul prevede că mandatul comisiilor de etică este de patru ani, acestea funcţionând „independent” faţă de orice altă structură sau persoană din cadrul instituţiei de învăţământ superior. „Rectorul instituţiei de învăţământ superior aprobă prin decizie componenţa comisiei în baza propunerii Consiliului de administraţie şi a avizului dat de Senatul universitar. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional. Numărul membrilor comisiei se decide în fiecare instituţie de învăţământ superior, ţinând cont doar de faptul că, din numărul stabilit, maximum 75% sunt cadre didactice şi de cercetare şi minimum 25% sunt studenţi”, prevede proiectul.
Potrivit acestuia, din comisiile de etică universitară nu pot face parte persoane care deţin funcţia de rector, preşedinte al Senatului, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament, director de filială, director de extensie, precum şi director de unitate de cercetare-dezvoltare, de proiectare sau de microproducţie în instituţia de învăţământ superior sau persoane care au încălcat normele de etică şi deontologie universitară. Se propune ca reprezentanţii studenţilor din comisii să fie aleşi de către studenţii care fac parte din Senatul instituţiei de învăţământ superior. Studenţii urmează să aibă cel puţin un reprezentant în comisii.
Conform documentului, comisiile verifică încălcările normelor de etică şi deontologie universitară prevăzute de prevederile legale în vigoare şi de regulamentele proprii ale instituţiilor de învăţământ superior.
De asemenea, comisiile notifică de urgenţă conducerea instituţiei de învăţământ superior cu privire la sesizările care fac obiectul legii penale şi pun la dispoziţia acesteia toate informaţiile pe care le deţin cu privire la sesizările respective. „Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica şi deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ. Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile”, mai prevede proiectul. Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al „admisibilităţii”.
Comisiile se pronunţă în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării, prin hotărâre motivată în baza unui raport, care se comunică persoanei cercetate şi persoanei care a formulat sesizarea. Termenul de 45 de zile nu este un termen de decădere din dreptul de a analiza sesizarea, se menţionează în proiect. „Este interzisă exprimarea, în spaţiul universitar sau în afara lui, a oricărei opinii cu privire la vinovăţia persoanei cercetate, anterior rezoluţiei finale de stabilire a existenţei abaterii. Sesizările cu privire la plagiat sunt analizate raportat la condiţiile de legalitate în vigoare la momentul redactării tezei de doctorat care a stat la baza emiterii şi acordării titlului de doctor, respectiv a diplomei de doctor”, se stipulează în proiect. Hotărârile comisiilor se publică pe site-ul instituţiei de învăţământ superior, cu respectarea legislaţiei privind datele cu caracter personal.
Contestaţiile la hotărârile de admitere sau respingere se pot formula în termen de 30 de zile de la comunicare şi se pot depune, în funcţie de obiect, la Comisia Naţională de Etică a Managementului Universitar; Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare; Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării. Regulamentul-cadru urmează să se aplice începând cu anul universitar 2024 – 2025.
Fii primul care comentează