De mai multe săptămâni, este pe tapet scandalul BogPR și al milionului de euro cheltuit pentru Călin Georgescu. Respectivul Bogdan Peșchir este tot în arest, decizia a fost reconfirmată chiar ieri, deci există dovezi clare de ilegalitate. Dar haideți să încercăm să derulăm altfel filmul: dacă turul 2 dintre Georgescu și Lasconi n-ar fi fost anulat, atunci e limpede că azi am fi avut un președinte în persoana lui Călin Georgescu, ales în urma unor ilegalități financiare, nu? S-ar mai fi anchetat cazul Peșchir? Poate da, dar mai degrabă nu, iar mandatul lui Georgescu ar fi stat sub spectrul suspendării, dar și al obligațiilor legate de cei ce au cheltuit banii în mod netransparent în campania lui, cum ar fi acest Peșchir. Deci despre implicarea rusească nici nu mai zic, că nu s-a dovedit, dar există încă posibilitatea teoretică ca banii lui Peșchir să fie puși în legătură cu rușii sau altă forță externă sau altă mare forță financiară ilegitimă pentru a interveni în campanie. Totuși, vorbim despre un milion de euro care s-au dus foarte rapid.
Cazul lui Nicușor Dan și al banilor mulți cheltuiți în precampanie și în campanie apare astăzi deja ca mai grav decât cel al lui Peșchir și Georgescu. Vorbim despre mai multe milioane de euro (ieri am prezentat un calcul sumar, ce arăta că, doar pentru afișe și panouri în diaspora, sunt vreo 4-5 milioane de euro, iar pentru Facebook încă o jumătate de milion de euro), milioane de euro a căror sursă, deși a fost întrebat public, Nicușor Dan refuză să o divulge, sub motivația tâmpă că respectivii oameni de afaceri nu sunt de acord cu asta. Cel puțin Biroul Electoral Central, BEC-ul, dar și Parchetul, ar fi trebuit să se sesizeze de-ndată și să cerceteze proveniența banilor. Dacă milioanele provin de la firme implicate în traficul de droguri? Sau de la altele, din industria de armament? Sau din afaceri ilegale din energie? Sau dacă, pur și simplu, sunt spălați bani, care apoi vor fi decontați de stat? Vă puteți închipui ce obligație ar avea un președinte ales (Nicușor Dan, spre exemplu) în fața unor asemenea entități, care, dacă au cheltuit asemenea sume, e limpede că vor apela la trafic de influență sau/și șantaj pentru ca să-și recupereze banii și să facă și profit ulterior. Dacă vreunii dintre voi ar trebui să dați mită ca să accedeți într-o funcție (cam așa poate fi asimilată și campania electorală), iar cineva v-ar da banii necesari, cam cum credeți că ar acționa ulterior cei care v-au dat banii, asupra voastră?
Revin și remarc tăcerea și inacțiunea autorităților românești, cele atât de scrupuloase post-factum în cazul Georgescu-Peșchir. Deocamdată nu am alt răspuns, decât acela că ar fi posibil să vorbim, în cazul lui Nicușor Dan, despre bani obținuți de la oameni de afaceri sau firme ce au statut special, beneficiază de protecție și discreție, iar aceste entități pot fi identificate ca cele denumite generic „acoperite ale serviciilor secrete” românești, sau, atenție, chiar și străine. Păi dacă e așa, atunci scandalul apare ca mult mai mare; am putea vorbi despre un posibil viitor președinte ce intră în mandat direct în postura de prizonier al celor ce-i dau azi bani, mulți, cu sau fără acceptul acestor servicii secrete. Cine poate lămuri situația? Chiar serviciile secrete, care sunt datoare să se autosesizeze și, simultan, să sesizeze BEC-ul. Dar, de fapt, mai ales BEC-ul, ce poate face circuitul invers către serviciile secrete, pe care să le sesizeze. Dar, oricum, BEC-ul îi poate cere lui Nicușor Dan să prezinte sursa precisă a banilor, iar alegătorii săi să decidă dacă mai votează sau nu, văzând oamenii de afaceri ce-l susțin pe primarul Bucureștiului.
Continui în aceeași linie a acoperiților, că doar știți acum că trăim în SECURISTAN, și remarc cum aproape toți candidații sunt prezentați la televiziunile ostile candidaturilor fiecăruia ca fiind acoperiți ai serviciilor secrete. Se prezintă pentru asta raționamente în baza unor dovezi indirecte. La RTV, se vorbește astfel despre adversarii lui Ponta, la Realitatea, despre cei ai lui Simion, la Antena 3, despre adversarii lui Antonescu, iar la Digi, se insinuează despre toți, mai puțin Nicușor Dan și Crin Antonescu. Cumva, dacă facem un summum, intră în hora bănuielilor cam toți, nici nu mai zic despre cei șase irelevanți, iar CNA-ul tace și nu cercetează, deși treaba e gravă. Ce ar putea face? Să preia fragmentele din emisiunile vizate și să ceară precizări exprese și urgente din partea serviciilor secrete, care atunci ar fi puse, ce-i drept, în mare dificultate. De ce? Pentru că nu e doar periculos să ai un viitor președinte acoperit al unui serviciu secret, un agent, dar e și ilegal. Și atunci, toți cei implicați vor fi considerați vinovați, dar bineînțeles că post-factum. La alegerile din 2024, vă amintiți că am numărat vreo 9 acoperiți, s-a așternut praful peste remarca mea. Acum se numără public acoperiții. Crin Antonescu a simțit trendul și astăzi a declarat: „Un președinte este liber atunci când nu este finanțat de un om apropiat de Moscova (vezi Nicușor Dan), când nu este ofițer acoperit SIE (vezi Victor Ponta), sau că nu este interzis în Ucraina și în Moldova pentru legături cu GRU (vezi, George Simion)”. Nimic în plus de comentat, doar remarca faptului că securismul este deja parte din dezbaterea electorală. Necazul, prieteni, e că pare ceva normal, când, de fapt, este profund ilegal.
Fii primul care comentează