Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, la dezbaterea proiectului de buget pe anul 2025, că România nu are nevoie de împrumuturi de la FMI dar că este nevoie să absorbim fondurile europene și PNRR motiv pentru care în calitate de șef al Guvernului va pune o „presiune uriașă” pe miniștrii și autoritățile publice.
„Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză una față de cealaltă. Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalți spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult.
Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor și pensiile, s-a mărit TVA-ul și s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creștere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creștem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. Și nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene și bani din PNRR! De aceea, avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea noastră europeană. Avem la dispoziție în acest an peste 17,5 miliarde euro și voi pune o presiune uriașă pe fiecare ministru și autoritate publică să cheltuim acești bani până la ultimul cent!
Nu există austeritate atunci când majorezi investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – și asta am făcut prin acest buget. Am alocat bani în plus pentru toate domeniile unde așteptările românilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai mulți bani pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Acești bani înseamnă, mai ales, resurse care ajung la companii românești de construcții, la furnizori de servicii și echipamente, la firme locale de IT. Adică, ajung în inima economiei!
Nu poate fi vorba despre austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm toate marile programe de investiții în comunitățile țării nu ajutăm primari, ci îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori cu drumuri asfaltate și racordare la alimentare cu apă și gaz. Toate aceste proiecte le execută sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Sunt fonduri vitale care alimentează, în final, tot mediul antreprenorial din România.
Și nu se poate vorbi despre austeritate când nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susținem companiile românești. De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiții regionale, la cea de stimulare a investițiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcții și până la InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente. Toate sunt bugetate, sunt miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea unor dobânzi și comisioane sau oferirea de garanții”, a declarat premierul.
„Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat făcând deficite bugetare semnificative”
„Să trecem la cealaltă critică – bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România.
Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca și noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne ale continentului au cheltuit masiv – și nu doar din bani europeni.
Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 și 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, 7 ani, și am de gând să o folosesc la maximum, în același timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în fața Comisiei de a reduce deficitul și a ne încadra în 7% din PIB!
Cheltuim prea mult pentru a crește sau a proteja veniturile românilor – este o altă critică constantă la adresa bugetului. Însă cei care acuză asta uită ceva în mod deliberat. Fără a forța acest efort major de convergență economică a României cu spațiul european în privința veniturilor și a puterii de cumpărare, din ultimii ani, acum am fi avut nu deficit de personal în economie, ci pur și simplu n-ar mai fi avut deloc forță de muncă! Doar prin creșterea constantă a salariului minim am adus media câștigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 de euro net! Asta a permis creșterea constantă a numărului de angajați, inclusiv cu români reveniți după ani de muncă în Europa – e drept, încă mult sub necesarul economiei.
Acestea sunt, așadar, extremele în a critica acest buget. Iar cazul care sintetizează cel mai bine situația actuală este cel legat de plafonarea prețurilor la energie și gaze, de exemplu. Suntem acuzați, simultan, ba că am cheltuit prea mult cu această plafonare și trebuie să îi punem punct rapid, ba că, dacă nu o continuăm, va fi apocalipsa facturilor energetice”, a adăugat premierul.
Fii primul care comentează