La aproape doi ani dupa ce Consiliul Legislativ (CL) – condus de fostul deputat PSD si ministru al Justitiei Florin Iordache (foto) – a emis controversatul aviz pozitiv pe proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ , institutia revine in prim-plan cu un aviz mult mai scandalos.
De data aceasta, CL isi da, practic, binecuvantarea pentru invierea Binomului SRI-parchete, inchizand ochii la planul ticluit de catre actualul ministru al Justitiei Catalin Predoiu.
Astfel, in avizul emis la 27 decembrie 2022 in legatura cu proiectul lui Predoiu de modificare a Codului de procedura penala (vezi facsimil la finalul articolului), Consiliul Legislativ ignora faptul ca art. 139/1 – pe care Catalin Predoiu intentioneaza sa-l introduca in CPP – da liber la revenirea Serviciului Roman de Informatii in anchetele penale.
Iata ce prevede art. 139/1 din proiectul lui Predoiu:
„Inregistrarile obtinute din activitati specifice culegerii de informatii
(1) Inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii privitoare la pregatirea ori savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) si au fost respectate prevederile legale care reglementeaza obtinerea acestor inregistrari.
(2) Legalitatea incheierii prin care s-au autorizat activitatile respective, a mandatului emis in baza acesteia, a modului de punere in executare a autorizarii, precum si a inregistrarilor rezultate se verifica in procedura de camera preliminara de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta”.
Redam textul art. 139 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, in vigoare acum:
„(2) Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, infractiunilor la regimul privind substantele dopante, de efectuare de operatiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infractiunilor privind nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, de trafic si exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, in cazul infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate in mod ilegal, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
(3) Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege”.
CL citeaza cu totul altceva din decizia CCR
Dupa cum veti vedea in avizele anexate mai jos, Consiliul Legislativ ignora faptul ca ministrul Justitiei Catalin Predoiu nu a formulat viitorul articol 139/1 din Codul de procedura penala in acord cu Decizia CCR nr. 55/2020 privind interceptarile. Prin acea decizie, amintim, Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca textul art. 139 alin. 3 teza finala din CPP („Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege”) este constitutional doar daca nu se refera la inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Or, proiectul lui Predoiu introduce art. 139/1, dar lasa neschimbat art. 139, cu tot cu sintagma declarata neconstitutionala. Iar Consiliul Legislativ ignora aceasta omisiune, inchizand astfel ochii la posibilitatea de refacere a Binomului SRI-parchete.
Totusi, in avizul pe proiectul de amendare a CPP, institutia condusa de Florin Iordache se refera la Decizia CCR 55/2020, insa intr-un cu totul alt context. Mai exact, CL se leaga doar de faptul ca introducerea art. 139/1 in CPP nu respecta decizia Curtii Constitutionale in ceea ce priveste competenta instantelor care verifica legalitatea emiterii mandatelor de interceptare emise in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei. Pe scurt: mandatele de siguranta nationala (MSN-urile). In acel pasaj, CCR atrage atentia ca legalitatea MSN-urilor nu poate fi verificata decat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dat fiind faptul ca Legea 51/1991 stabileste ca doar ICCJ este competenta sa emita astfel de mandate.
Atat. In rest, repetam, Consiliul Legislativ nu vede elefantul din camera: crearea cadrului legal pentru ca Serviciul Roman de Informatii sa poata reveni in dosarele penale. Si ne referim aici la o gama extrem de larga de dosare penale, dupa cum ati vazut mai sus, in art. 139 alin. 2 CPP. Deci nu doar cauze vizand infractiuni impotriva securitatii nationale a Romaniei.
Iordache nu vede nici discriminarea
Avizul emis de Consiliul Legislativ ignora si alta problema majora din proiectul de modificare a Codului de procedura penala, pe care au semnalat-o atat Lumea Justitiei, cat si avocatul Cristian Zeiler, cel care a obtinut din partea Curtii Constitutionale Decizia nr. 136/2021. Este vorba despre decizia prin care CCR a declarat neconstitutional art. 539 CPP, ce pune oprelisti in calea obtinerii de daune morale de catre arestatii ale caror dosare sfarsesc prin achitare sau clasare definitiva.
Amintim ca in ciuda explicatiilor pe care avocatul le-a trimis la Ministerul Justitiei, Catalin Predoiu a insistat sa mentina in proiectul de modificare a art. 539 CPP formula prin care ii exclude de la despagubiri pe achitatii sau clasatii ca urmare a dezincriminarii faptei .
Redam actualul text al art. 539 CPP (desfiintat de Curtea Constitutionala):
„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate
(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.
(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei”.
Prezentam forma propusa de Predoiu:
„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale sau injuste de libertate
(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana fata de care, in cursul procesului penal, s-a dispus o masura preventiva privativa de libertate, daca: a) masura a fost constatata ca nelegala; b) pentru infractiunea care a justificat luarea masurii s-a dispus in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) – d) clasarea sau achitarea, cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se dovedesc prin ordonanta procurorului de revocare a masurii retinerii ori de clasare, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara ori a instantei de judecata, de revocare a masurii preventive privative de libertate ori prin care s-a constatat incetarea de drept a acesteia, sau, dupa caz, prin hotararea definitiva de achitare.
(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b), persoana nu este indreptatita sa ceara repararea de catre stat a pagubei suferite daca, prin declaratii mincinoase sau in orice alt fel, a determinat luarea masurii preventive privative de libertate, in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel”.
Vedeti mai jos avizul Consiliului Legislativ pe proiectul de modificare a Codului de procedura penala:
-Articol preluat din Lumea Justitiei în baza parteneriatului-
Fii primul care comentează