Doar în urmă cu cîteva zile, „Cotidianul” a publicat o serie de documente din dosarul cunoscutului revoluționar George Costin, fost secretar de stat la SSPR, care demonstrau negru pe alb că judecătoarea ILENUȚA BĂDICEANU a fost numită într-un complet de judecată înainte ca președintele Iohannis să semneze decretul prin care redevenea judecător!
Practic, Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești a numit în completul de judecată o pensionară care nu mai avea calitatea de magistrat! Am crezut însă că Inspecția Judiciară din cadrul CSM, sesizată de George Costin, va îndrepta lucrurile și va dispune cercetarea celor vinovați de încălcarea legii.
Ne-am înșelat însă amarnic, așa cum vedem în răspunsul trimis ieri petentului, căci chiar sub semnătura Inspectorului șef al Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, în loc să ia în considerare documentele prezentate și să înlăture absurditatea deciziei luate de Colegiul de conducere al CA Pitești, a încercat să acopere o ilegalitate care sfidează și logica elementară! Iată pasajul care confirmă supozițiile noastre:
Fiți atenți la ce spune Inspecția Judiciară:
– mai întîi, recunoaște ce spunea și petentul, că „decretele emise de Președintele României se publică în Monitorul Oficial al României, iar nepublicarea atrage inexistența decretului”
– după care, în același paragraf, emite o enormitate pe care nici metoda reducerii la absurd n-o poate descifra: „intrarea în vigoare a actelor normative se raportează la data publicării în Monitorul Oficial al României… și nu la ora publicării”!
Este inimaginabilă această interpretare din partea unor oameni care au ca sarcină de serviciu să descifreze documentele care pot schimba dintr-o virgulă cursul unui dosar de care depinde viața și libertatea unor persoane.
Reamintim că, așa cum am arată documentele publicate de noi, Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești s-a întrunit în regim de urgență în ziua de 28.06.2021, ora 13:30 pentru a aproba introducerea încă pensionarei Ilenuța Bădiceanu în „toate completurile din care făcea parte Corina Voicu”:
Din moment ce această Circulară convoacă o ședință a Colegiului de conducere pentru ora 13:30, este de la sine înțeles faptul că a fost emisă măcar cu puțin timp înainte de această oră, astfel încît judecătorii din Consiliu să se adune.
Numai că tocmai aici se naște o problemă gravă, căci Circulara de mai sus invocă drept cadru legal al acelei decizii Decretul Președintelui României nr. 755 din data de 28 iunie 2021, care nu fusese încă publicat în Monitorul Oficial, căci avea să fie publicat abia la ora 21:20, în seara aceleiași zile, adică după aproape 8 (opt) ore de la momentul cînd s-ar fi întrunit Colegiul de conducere al CA Pitești, așa cum confirmă chiar Monitorul Oficial în adresa de mai jos:
Este, deci, clar că adresa de convocare a Colegiului de conducere al CA Pitești nu avea cum să conțină nici măcar la ora 13:30 numărul Decretului Președintelui României, care avea să devină public abia la ora 21:20 al acelei zile! Există doar două explicații:
– 1. fie cineva din cadrul Administrației prezidențiale și-a încălcat atribuțiile de serviciu, comunicînd celor din Pitești ce conține documentul pe care președintele Iohannis nu apucase să-l semneze, lucru greu de crezut, și
– 2. fie documentele de revenire în funcția de judecător a pensionarei Ilenuța Bădiceanu au fost întocmite ulterior pentru a conține numărul Decretului prezidențial și ANTEDATATE, astfel încît proaspăta judecătoare, revenită din pensie, să poată să intre în completul de judecată din dimineața zilei următoare, acolo unde DNA avea interesul să fie un „magistrat cu cîrlig”!
Asta trebuia să ia în calcul Inspecția judiciară, nu să emită enormitatea aceea că nu contează ora publicării unui act normativ în Monitorul Oficial! Dar, așa cum ne-a obișnuit, Inspecția judiciară mai degrabă are rolul de a acoperi abuzurile unor magistrați, în loc să le sancționeze și să repună lucrurile în ordinea lor firească.
Cineva ar putea să întrebe: de ce să fie antrenate în această „făcătură” instituții atît de importante? Așa ne-am întrebat și noi, iar răspunsul găsit este uluitor.
Sentința de condamnare pe fond în Dosarul nr. 3250/1/2017 a fost dată în ziua de 28 iunie 2018 (ciudată coincidență cu data de 28 iunie, dar cu trei ani înainte de tema de mai sus), însă, cu doar trei zile înainte, adică în 25 iunie 2018, apăruse în Monitorul Oficial Decizia CCR nr. 297/2018, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, adică la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.
Practic, dacă s-ar fi aplicat în totalitate prevederile Deciziei CCR nr. 297/2018, intrată în vigoare cu trei zile înainte de pronunțarea sentinței, cauza trebuia să fie casată prin intervenirea prescrierii faptelor! Chiar și Sentința face referire la „identificarea legii penale mai favorabile fiecărui inculpat în parte”:
Mai mult, așa cum se vede în documentul de mai sus, sentința enumeră elementele care se iau în considerare atunci cînd se aplică legea mai favorabilă, între ele fiind și „cauzele care exclud sau înlătură răspunderea penală” (pag. 150 din Sentință).
Cînd sînt însă dezvoltate aceste elemente (pag. 150-152), instanța „uită” să facă referire tocmai la „cauzele care exclud sau înlătură răspunderea penală”, deși acestea existau și în Codul penal din 1969, considerat legea mai favorabilă inculpaților!
Tocmai această speță face parte acum din cererea de revizuire, la trei ani de la pronunțarea acelei sentințe și, așa cum sînt implicate forțe atît de influente, este greu de crezut că soluția va exclude interesul DNA ca acest dosar să rămînă ca un succes, căci subiectul este, ca și în alte cauze, un revoluționar foarte cunoscut.
Vom vedea însă dacă, după desființarea SIIJ (Secția specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție), adevărul despre abuzurile din Justiție va mai avea vreo șansă să iasă la iveală sau rămîne aceeași variantă a soluționării la CEDO.
Fii primul care comentează