În Cuvântul înainte la ediția a doua din Teologie și spiritualitate aflăm că versiunea actuală (tipărită la Editura Basilica, 2022) este „versiunea restructurată și condensată a tezei de doctorat în limba franceză redactată (sic!) între anii 1976 și 1978“.
Teza de doctorat în limba franceză avea titlul Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité. Ea a fost publicată la Editura Basilica (2021) cu un titlu schimbat, anume Le lien entre la théologie et la spiritualité. Pentru Dan Ilie Ciobotea schimbarea din rapport în lien nu prezintă nici o importanță. Tot în acest Cuvânt înainte la ediția a doua domnul Dan Ilie Ciobotea, actualmente Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, spune că a mai cercetat academic la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau. Acolo, domnul Ciobotea crede că i s-a oferit „oportunitatea de a aprofunda, îmbogăți și nuanța studiile întreprinse în Franța“. În concluzie, zice Ciobotea, „forma actuală a tezei de doctorat, redactată în limba română și susținută public la București în anul 1980, reprezintă materializarea rezultatelor acestor noi cercetări efectuate în Germania, în perioada 1979-1980“. Încă o precizare extrem de importantă, cu cuvintele lui Ciobotea: teza de doctorat a fost publicată în anul 2010 „când lucrarea a apărut într-o primă ediție la Editura Basilica a Patriarhiei Române cu titlul Teologie și Spiritualitate. Referitor la structura, conținutul și bibliografia acestei lucrări, ele nu au cunoscut
nici o modificare față de versiunea tezei în limba română din 1980, fiind aduse doar unele amendamente stilistice și de precizie teologică în formularea textului.“
Așadar plagiatele din Teologie și spiritualitate, carte apărută în Editura Basilica – 2022, sunt plagiate care se găsesc în teza de doctorat susținută la București, în 1980. Tot Ciobotea ne mai dă o informație importantă, anume că „Versiunea română a tezei din 1980 reprezintă o restructurare și modificare amplă a versiunii franceze din 1979, încât se poate afirma în mod just că versiunea română mai păstrează 30-40% din conținutul versiunii franceze“.
Despre el însuși, Ciobotea zice că lucrarea a fost scrisă la 28 de ani „cu determinare și abnegație“. Despre capitolul I intitulat Explicarea noțiunilor de teologie și spiritualitate, Ciobotea zice că „este complet nou în raport cu versiunea tezei din 1979“. Acesta este un capitol în care Dan Ilie Ciobotea, actualmente Daniel, copiază ca ultimul repetent. În afară de plagiatele din Hans Urs von Balthasar și Günther Bornkamm, Patriarhul Daniel copiază și din M.Y. Congar, anume din capitolul Théologie din Dictionnaire de Théologie Catholique.
Dictionnaire de Théologie Catholique, Cartea Teologie și spiritualitate,
tome quinzième, Paris, 1946, „doctoratul“ Patriarhului, în care Daniel de unde Patriarhul Daniel a copiat a plagiat din
capitolul Théologie scris de M.Y. Congar, Dictionnaire de Théologie Catholique, Cartea Teologie și spiritualitate, tome quinzième, Paris, 1946 în teza sa de „doctorat“
Plagiatele Patriarhului Daniel din capitolul Théologie scris de M.Y. Congar în Dictionnaire de Théologie Catholique sunt foarte multe și nu le putem dezvălui niciodată pe toate.
Vom dezvălui, acum, numai șase plagiate pe care Patriarhul Daniel le-a produs în teza lui de doctorat.
Plagiatul 1
Congar scrie (coloana 342):
Daniel plagiază (Teologie și spiritualitate, pagina
Plagiatul 2.
Congar scrie (coloana 342):
Daniel plagiază (Teologie și spiritualitate, paginile 33-34):
Plagiatul 3.
Congar scrie (coloana 342):
Daniel plagiază (Teologie și spiritualitate, pagina 34):
Plagiatul 4.
Congar scrie (coloana 343):
Plagiatul 5.
Congar scrie (coloana 343):
Daniel plagiază (Teologie și spiritualitate, pagina 35):
Plagiatul 6.
Congar scrie (coloana 343):
Daniel plagiază (Teologie și spiritualitate, pagina 35):
Aceste plagiate nu sunt cele mai grave plagiate din Teologie și spiritualitate, doctoratul patriarhului care conduce Biserica Ortodoxă Română. Eu nu-i doresc să intre sub incidența legii plagiatului care prevede (sau prevedea) : „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care își însușește, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor și o prezintă ca o creație intelectuală proprie.“
Cred că acesta era Articolul 197 din Legea 8/1996.
Patriarhul Daniel trebuie să știe mai bine.
Acum, spre marea lui dezonoare, în cazul că el ar fi avut vreodată onoare, țese un plan diabolic împotriva Arhiepiscopului Teodosie. Nici gura lui Vasile Bănescu nu mai tace, el fiind un simplu ipochimen indimenticabil.
Nici cacapitecul național CTP nu mai are odihnă.
Și alte caricaturi care rătăcesc pe pământ „demonstrând“ că bunătatea lui Dumnezeu nu are, într-adevăr, margini.
Patriarhul Daniel crede că poate veni în fața lui Dumnezeu, în anul 2025, cu o catedrală a neamului românesc goală, disprețuindu-l și pe Mihai Eminescu și pe Sfântul Dionysius Exiguus.
În 2025 se împlinesc 1700 de ani de la vestitul Sinod I de la Niceea, cel din anul 325, Sinod la care a participat Mitropolitul Marcus al Tomisului. La rugămintea Arhiepiscopului Teodosie, am căutat în toate arhivele planetei manuscrisele în care apare numele lui Marcus ca Mitropolit al Tomisului și participant la Niceea, la Sinodul din anul 325. Manuscrisele sunt în latină, greacă, coptă, siriacă, arabă și armeană.
Patriarhul Daniel îi disprețuiește și pe sfinți.
Patriarhul Daniel disprețuiește și Cartea.
Nu mă mir deloc că plagiază ca un analfabet inconștient. Sunt șocat de marile plagiate din teza lui de doctorat, plagiate pe care le vom demonstra în articolele următoare.
Chestiunile sunt atât de grave și de rușinoase încât nu mai are decât o singură variantă existențială: retragerea din rangul de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Autor-CONSTANTIN BARBU
Fii primul care comentează