Integral: Raportul Amnesty International care acuză armata ucraineană

Raportul celebrei organizații non-guvernamentale „Amnesty International”, focusată pe respectarea drepturilor omului, scoate în evidență un lucru înfricoșător: armata ucraineană a folosit populația civilă ca scut uman! Concluziile au fost publicate joi la prînz chiar pe pagina organizației:

Exact același lucru îl constatase și Raportul ONU, întocmit de o comisie internațională în urmă cu aproape o lună (https://www.cotidianul.ro/raport-onu-scuturi-umane-folosite-de-ucraineni-impotriva-armatei-rusiei/):

Vă prezentăm mai jos traducerea integrală a textului apărut pe pagina Amnesty International, folosind un motor Google nu tocmai exact:
„Ucraina: Tacticile de luptă ucrainene pun în pericol civilii

⦁ Baze militare înființate în zone rezidențiale, inclusiv școli și spitale
⦁ Atacurile lansate din zonele populate civile
⦁ Astfel de încălcări nu justifică în niciun fel atacurile fără discriminare ale Rusiei, care au ucis și rănit nenumărați civili.
Forțele ucrainene au pus civilii în pericol prin stabilirea de baze și operarea sistemelor de arme în zone rezidențiale populate, inclusiv în școli și spitale, în timp ce au respins invazia rusă care a început în februarie, a declarat astăzi Amnesty International.
Astfel de tactici încalcă dreptul internațional umanitar și pun în pericol civilii, deoarece transformă obiectele civile în ținte militare. Loviturile rusești care au urmat în zonele populate au ucis civili și au distrus infrastructura civilă.
„Am documentat un model de forțe ucrainene care pun în pericol civilii și încalcă legile războiului atunci când aceștia operează în zone populate”, a declarat Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International.
„A fi într-o poziție defensivă nu scutește armata ucraineană de a respecta dreptul internațional umanitar”.
Totuși, nu toate atacurile rusești documentate de Amnesty International au urmat acest tipar. În anumite alte locații în care Amnesty International a concluzionat că Rusia a comis crime de război, inclusiv în unele zone ale orașului Harkov, organizația nu a găsit dovezi ale forțelor ucrainene situate în zonele civile vizate ilegal de armata rusă.
Între aprilie și iulie, cercetătorii Amnesty International au petrecut câteva săptămâni investigând atacurile rusești din regiunile Harkov, Donbas și Mykolaiv. Organizația a inspectat locurile atacate; au intervievat supraviețuitorii, martorii și rudele victimelor atacurilor; și a efectuat teledetecție și analiză a armelor.
Pe parcursul acestor investigații, cercetătorii au găsit dovezi ale forțelor ucrainene care au lansat lovituri din zonele rezidențiale populate și s-au baricadat în clădiri civile din 19 orașe și sate din regiuni. Crisis Evidence Lab al organizației a analizat imaginile din satelit pentru a corobora în continuare unele dintre aceste incidente.
Majoritatea zonelor rezidențiale în care se aflau soldații erau la kilometri distanță de liniile frontului. Au fost disponibile alternative viabile care nu ar pune în pericol civilii – cum ar fi bazele militare sau zonele dens împădurite din apropiere sau alte structuri mai îndepărtate de zonele rezidențiale. În cazurile pe care le-a documentat, Amnesty International nu știe că armata ucraineană care s-a amplasat în structuri civile din zone rezidențiale a cerut sau a ajutat civilii să evacueze clădirile din apropiere – un eșec în a lua toate măsurile de precauție fezabile pentru a proteja civilii.

Lansarea de lovituri din zonele populate de civili

Supraviețuitorii și martorii atacurilor rusești din regiunile Donbas, Harkov și Mykolaiv le-au spus cercetătorilor Amnesty International că armata ucraineană a operat în apropierea caselor lor în timpul atacurilor, expunând zonele la focul de represalii din partea forțelor ruse. Cercetătorii Amnesty International au fost martori la astfel de comportamente în numeroase locații.
Dreptul internațional umanitar cere tuturor părților implicate într-un conflict să evite localizarea, în măsura maximă posibilă, a obiectivelor militare în interiorul sau în apropierea zonelor dens populate. Alte obligații de a proteja civilii de efectele atacurilor includ îndepărtarea civililor din vecinătatea obiectivelor militare și avertismentul eficient asupra atacurilor care pot afecta populația civilă.
Mama unui bărbat de 50 de ani ucis într-un atac cu rachetă pe 10 iunie într-un sat de la sud de Mykolaiv a declarat pentru Amnesty International: „Armata stătea într-o casă de lângă casa noastră și fiul meu ducea adesea mâncare soldaților. L-am implorat de mai multe ori să stea departe de acolo pentru că îmi era frică pentru siguranța lui. În acea după-amiază, când a avut loc greva, fiul meu era în curtea casei noastre, iar eu în casă. A fost ucis pe loc. Trupul i-a fost rupt în bucăți. Casa noastră a fost parțial distrusă.” Cercetătorii Amnesty International au găsit echipament militar și uniforme în casa de alături.
Mykola, care locuiește într-un bloc turn dintr-un cartier din Lysychansk (Donbas), care a fost lovit în mod repetat de atacurile rusești care au ucis cel puțin un bărbat în vârstă, a declarat pentru Amnesty International: „Nu înțeleg de ce armata noastră trage din orașe și nu de pe cîmp.” Un alt locuitor, un bărbat de 50 de ani, a spus: „Cu siguranță există activitate militară în cartier. Cînd iese un incendiu, auzim ulterior focul care vine.” Cercetătorii Amnesty International au văzut soldați care foloseau o clădire rezidențială la aproximativ 20 de metri de intrarea în adăpostul subteran folosit de locuitorii unde a fost ucis bărbatul în vârstă.
Într-un oraș din Donbas, pe 6 mai, forțele ruse au folosit muniții cu dispersie interzise pe scară largă și în mod inerent nediscriminatoriu peste un cartier de case cu un singur etaj sau două etaje în care forțele ucrainene operau cu artilerie. Shrapnel a deteriorat pereții casei în care Anna, în vârstă de 70 de ani, locuiește cu fiul ei și mama ei în vârstă de 95 de ani.
Anna a spus: „Șrapnelul a zburat prin uși. Eram înăuntru. Artileria ucraineană era lângă câmpul meu… Soldații erau în spatele câmpului, în spatele casei… I-am văzut intrând și ieșind… de când a început războiul… Mama mea este… paralizată, așa că nu am putut să fug.”
La începutul lunii iulie, un muncitor agricol a fost rănit când forțele ruse au lovit un depozit agricol din zona Mykolaiv. La câteva ore după atac, cercetătorii Amnesty International au asistat la prezența personalului și a vehiculelor militare ucrainene în zona de depozitare a cerealelor, iar martorii au confirmat că armata folosea depozitul, situat vizavi de o fermă în care locuiesc și lucrează civili.
În timp ce cercetătorii Amnesty International examinau daunele aduse clădirilor rezidențiale și publice adiacente din Harkov și din satele din Donbas și la est de Mykolaiv, au auzit foc din pozițiile militare ucrainene din apropiere.
În Bakhmut, mai mulți locuitori au declarat pentru Amnesty International că armata ucraineană a folosit o clădire aflată la abia 20 de metri vizavi de o clădire rezidențială înaltă. Pe 18 mai, o rachetă rusă a lovit partea din față a clădirii, distrugând parțial cinci apartamente și distrugând clădirile din apropiere. Kateryna, un rezident care a supraviețuit grevei, a spus: „Nu am înțeles ce s-a întâmplat. [Au fost] ferestre sparte și mult praf în casa mea… Am rămas aici pentru că mama nu a vrut să plece. Are probleme de sănătate.”
Trei rezidenți au declarat pentru Amnesty International că înainte de atac, forțele ucrainene au folosit o clădire vizavi de clădirea bombardată și că două camioane militare au fost parcate în fața unei alte case care a fost avariată la lovitura rachetei. Cercetătorii Amnesty International au descoperit semne de prezență militară în și în afara clădirii, inclusiv saci de nisip și folii de plastic negru care acoperă ferestrele, precum și echipamente noi de prim ajutor pentru traumatisme, fabricate în SUA.
„Nu avem niciun cuvânt de spus în ceea ce face armata, dar plătim prețul”, a declarat pentru Amnesty International un locuitor a cărui locuință a fost, de asemenea, deteriorată în timpul grevei.

Baze militare în spitale

Cercetătorii Amnesty International au văzut forțele ucrainene folosind spitale ca baze militare de facto în cinci locații. În două orașe, zeci de soldați se odihneau, și mâncau în spitale. Într-un alt oraș, soldații trăgeau din apropierea spitalului.
Un atac aerian rusesc din 28 aprilie a rănit doi angajați dintr-un laborator medical dintr-o suburbie a orașului Harkov, după ce forțele ucrainene au înființat o bază în complex.
Utilizarea spitalelor în scopuri militare este o încălcare clară a dreptului internațional umanitar.

Baze militare în școli

Armata ucraineană a înființat în mod obișnuit baze în școli din orașe și sate din Donbas și din zona Mykolaiv. Școlile au fost temporar închise pentru elevi de la începutul conflictului, dar în majoritatea cazurilor clădirile au fost situate în apropiere de cartiere civile populate.
La 22 din 29 de școli vizitate, cercetătorii Amnesty International fie au găsit soldați care foloseau incinta, fie au găsit dovezi ale activității militare curente sau anterioare – inclusiv prezența de oboseală militară, muniții aruncate, pachete de rații ale armatei și vehicule militare.
Forțele ruse au lovit multe dintre școlile folosite de forțele ucrainene. În cel puțin trei orașe, după bombardarea școlilor de către Rusia, soldații ucraineni s-au mutat în alte școli din apropiere, expunând cartierele din jur riscul unor atacuri similare.
Într-un oraș de la est de Odesa, Amnesty International a asistat la un tipar larg de soldați ucraineni care folosesc zone civile pentru cazare și ca zone de așteptare, inclusiv așezând vehicule blindate sub copaci în cartiere pur rezidențiale și folosind două școli situate în zone rezidențiale dens populate. Atacurile rusești în apropierea școlilor au ucis și rănit mai mulți civili între aprilie și sfârșitul lunii iunie, inclusiv un copil și o femeie mai în vârstă, uciși într-un atac cu rachetă asupra casei lor, pe 28 iunie.
În Bakhmut, forțele ucrainene foloseau o clădire a unei universități ca bază atunci când o lovitură rusă a lovit pe 21 mai, care ar fi ucis șapte soldați. Universitatea este adiacentă unei clădiri rezidențiale înalte care a fost avariată în atac, alături de alte case de civili aflate la aproximativ 50 de metri distanță. Cercetătorii Amnesty International au găsit rămășițele unui vehicul militar în curtea clădirii universitare bombardate.
Dreptul internațional umanitar nu interzice în mod specific părților într-un conflict să se bazeze în școli care nu sunt în sesiune. Cu toate acestea, militarii au obligația de a evita utilizarea școlilor care se află în apropierea caselor sau blocurilor pline de civili, punând aceste vieți în pericol, cu excepția cazului în care există o nevoie militară imperioasă. Dacă fac acest lucru, ar trebui să avertizeze civilii și, dacă este necesar, să îi ajute să evacueze. Acest lucru nu pare să se fi întâmplat în cazurile examinate de Amnesty International.
Conflictele armate împiedică grav dreptul copiilor la educație, iar utilizarea militară a școlilor poate duce la distrugeri care îi privează și mai mult pe copii de acest drept odată ce războiul se încheie. Ucraina este una dintre cele 114 țări care au susținut Declarația școlilor sigure, un acord de protecție a educației în timpul conflictelor armate, care permite părților să folosească școlile abandonate sau evacuate numai acolo unde nu există o alternativă viabilă.

Atacurile fără discriminare ale forțelor ruse

Multe dintre loviturile rusești pe care Amnesty International le-a documentat în ultimele luni au fost efectuate cu arme nediscriminatorii, inclusiv cu muniții cu dispersie interzise la nivel internațional, sau cu alte arme explozive cu efecte pe suprafață largă. Alții au folosit arme ghidate cu diferite niveluri de precizie; în unele cazuri, armele erau suficient de precise pentru a viza anumite obiecte.
Practica armatei ucrainene de a localiza obiective militare în zonele populate nu justifică în niciun fel atacurile rusești nediscriminatorii. Toate părțile la un conflict trebuie să facă în orice moment o distincție între obiectivele militare și bunurile civile și să ia toate măsurile de precauție fezabile, inclusiv în alegerea armelor, pentru a minimiza daunele civile. Atacurile fără discernământ care ucid sau rănesc civili sau distrug obiecte civile sunt crime de război.
„Guvernul ucrainean ar trebui să se asigure imediat că își localizează forțele departe de zonele populate sau ar trebui să evacueze civilii din zonele în care operează armata. Armatele nu ar trebui să folosească niciodată spitalele pentru a se angaja în război și ar trebui să folosească școlile sau casele civile doar ca ultimă soluție atunci când nu există alternative viabile”, a spus Agnès Callamard.
Amnesty International a contactat Ministerul ucrainean al Apărării cu rezultatele cercetării la 29 iulie 2022. La momentul publicării, nu au răspuns încă”.

Publicăm acest material pentru că Amnesty International este o organizație non-guvernamentală extrem de credibilă oriunde în lume, iar dezvăluirile de față sînt o contrabalansare a numeroaselor materiale de propagandă și manipulare pe care presa din întreaga lume le-a preluat fără discernămînt. Sînt lucruri extrem de grave, pe care opinia publică are dreptul să le cunoască, mai ales că vin dintr-o sursă atît de credibilă, cum este Amnesty International.