Să ne amintim declarația lui Klaus Iohannis de acum o săptămînă, după ședința CSAT: „În primul rînd, este nevoie de creșterea capacității de apărare a statului român. În acest sens, consider că se impune creșterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2%, cît este în momentul de față, la 2,5%”. Asta înseamnă încă 1 miliard de euro pentru cheltuielile militare!
Imediat, țuțerii din presă și din politică, slugile Puterii, s-au risipit pe toate canalele, susținînd că, desigur, e nevoie de alte avioane, alte elicoptere, alte fregate pentru armata României, căci războiul este „la doi pași” de noi…
Dacă nu am devenit cumva niște maimuțe dresate și dacă mai avem încă dreptul să punem întrebări, una dintre ele ar fi aceasta: de ce trebuie să aruncăm noi un miliard de euro pe armament, din moment ce nu sîntem în război și, ca membri NATO, sîntem apărați de cea mai mare alianță militară din istoria omenirii?
Nu cumva ne-am obișnuit și acceptăm să aruncăm cu miliardele pentru a cumpăra tot felul de avioane, elicoptere și fregate, golind BJATM-urile de fier vechi din țara de unde provine ba șeful NATO, ba președintele Comisiei Europene? Ca să evităm întrebările proștilor, să dăm și două exemple:
– din iunie 2004 pînă în noiembrie 2014 a fost Juan Manuel Barrosso președintele Comisiei Europene? Era. Este el din Portugalia? Este. Am cumpărat noi 17 avioane vechi, pe care am plătit 1 miliard de euro? Am cumpărat și am plătit.
– este acum secretar general NATO Jens Stoltenberg din Norvegia? Este. Cumpărăm noi de la Norvegia 32 de avioane F-16, vechi de 40 de ani, cu o jumătate de miliard euro? Cumpărăm. Și asta repede, căci omul își termină mandatul și se întoarce în Norvegia ca Guvernator al Băncii naționale.
De ani de zile, tot cumpărăm vechituri din BJATM-urile Europei, iar acum, cînd sîntem la doi pași de război, am trimis într-un zbor de recunoaștere un avion MIG 21LanceR , care s-a prăbușit din motive banale? Și am mai trimis un elicopter Puma să-l găsească și care s-a făcut și el praf?
Așadar, cînd este vorba să ne ploconim, noi nu avem rezerve și dăm tot ce avem doar ca șefii noștri să primească o șapcă sau vreun pupic de la mai marii lumii. Așa am făcut cu Petrom ca să intrăm în UE, așa am făcut cu atîtea și atîtea chestii care ne-ar fi asigurat independența în situații de criză: Romtelecom, distribuitorii de energie electrică etc.
Avem rezerve doar cînd este vorba despre creșterea pensiilor sau a alocațiilor pentru copii. Atunci, gata!, nu mai avem bani, o să intrăm în criză financiară…
Și la noțiuni mai sensibile sîntem la fel de păguboși. Naționalismul românilor este cîh!, iar naționaliștii trebuie să fie puși la zid și scoși din viața politică. Acum, însă, ridicăm în slăvi naționalismul ucrainenilor, îl lăudăm și îl promovăm chiar pe clădirea Guvernului României, colorat în galben albastru, ca drapelul Ucrainei!
Revenind acum la declarația lui Iohannis de la începutul articolului. Așadar, vom da în plus încă un miliard de euro pentru armată, care va însemna să cumpărăm cine știe de la cine alte vechituri din depozitele lor. Și întrebăm din nou: de ce? Sîntem noi în război cu Federația Rusă?
Dacă tot avem bani în plus, dacă bătrînii nu-i deranjează cu proteste pe guvernanți și se mulțumesc cu pensiile lor mizere, oare de ce nu găsim alte domenii în care să investim banii? Cum ar fi, de pildă, AGRICULTURA!
Eu sînt din Oltenia, zonă agricolă importantă, care ne asigură pîinea și o bună parte din banii de la bugetul local și național. Cel mai important fermier din Oltenia este, fără îndoială, Mihai Anghel, de a cărui prietenie mă bucur de vreo două decenii:
Asta este imaginea care-l definește: acolo, pe cîmp, cînd se culege recolta. El tremură iarna dacă nu cade zăpada care să acopere sămînța, dar și dacă dă gerul amenințînd strugurii abia ieșiți din floare, tremură și primăvara dacă nu plouă suficient, tremură și vara dacă seceta îi usucă recolta! Iarna asta nu a fost zăpadă, pămîntul nu are apă destulă, iar miliardul ăla pentru înarmare, poate că ar fi prins mai bine dacă era împărțit celor care au grijă să ne dea pîinea noastră cea de toate zilele.
Lui Mihai Anghel îi este alean satisfacția că, trăgînd linie, lucrurile merg în general bine. Asta îl face să creadă că munca lui nu este în zadar și că are și el rolul său în marea aventură a vieții care este România. În curtea firmei sale este un drapel uriaș, ridicat la peste 70 de metri, astfel încît să fie văzut din depărtare:
Am scris și eu și alți colegi din presă despre acest drapel care se schimbă de fiecare dată cînd vicisitudinile vremii îl deteriorează, căci, vorba lui Mihai Anghel, drapelul țării nu poate fi altfel decît nou. Credeți că a fost sensibilizat vreun ministru, vreun prim-ministru sau vreun președinte al țării? Ei, aș! Nu e bun patriotismul său!
În schimb, arborăm acum peste tot, chiar și pe clădirea Guvernului, culorile drapelului Ucrainei! La televiziuni, toată lumea plînge pe umerii refugiaților din Ucraina, deși, din cei 220.000 care au intrat, peste jumătate au plecat spre Germania, demonstrînd că au vrut să profite de război pentru a ajunge fără vize în Occident.
N-am, Doamne, ferește!, nimic împotriva ucrainenilor, însă nu pot să nu mă întreb: dar, de grija românilor nu se mai ocupă nimeni în țara asta a lor?
Concluzia este una dureroasă: preocupate exclusiv de situația din Ucraina, autoritățile noastre au uitat complet de România și de români!
P.S. Citesc într-o publicație de specialitate:
„În Ungaria, ministrul Agriculturii, Istvan Nagy a anunţat deja vineri că vor fi interzise cu efect imediat toate exporturile de cereale din cauza creşterii preţurilor, în urma invaziei ruse în Ucraina”, informează AGERPRES.
La rândul său, „Bulgaria intenţionează să-şi majoreze rezervele de grâu şi să cumpere de la producătorii locali suficiente cereale pentru a asigura necesarul intern pentru anul următor, pe fondul riscurilor provocate conflictul din Ucraina şi al volatilităţii pieţelor”, a declarat vicepremierul Assen Vassilev la postul public de televiziune BNT, transmite Reuters.
Ce face România în acest sens? Nimic. Și ce să facă, din moment ce președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) este nimeni altul decît Georgian Pop, pesedistul care a condus ani de zile Comisia de control a SRI în Parlamentul României!
„SURSA-COTIDIANUL.RO„
Fii primul care comentează