Renunţarea la tezele obligatorii este un subiect intens discutat şi în cancelarii. Sunt profesori care spun că dacă se renunţă la teze se gândesc să le înlocuiască cu lucrări dar speră să fie înlocuite cu evaluări standardizate şi atunci ar vedea o schimbare favorabilă.
Sunt însă şi profesori care spun că anunţurile de la minister arată decât că nu sunt bani pentru a motiva tinerii să vină la catedră şi că se încearcă doar o cosmetizare a stării jalnice actuale, cu mulţi analfabeţi, abandon şcolar în creştere şi fără perspective pentru elevii din mediul rural. Profesorii din Dolj susţin la unison că schimbarea ar trebui să vină de la programe care nu mai răspund realităţilor actuale.
Profesorii spun că vor păstra o evaluare continuă a elevilor
Renunţarea la teze obligatorii ar însemna, în primul rând, pentru elevi să scape de tezele semestriale la română şi matematică, iar pentru cei de la liceu de tezele specifice profilului sau specializării.
Profesorii de matematică de la liceu spun că vor înlocui cumva tezele cu lucrări şi că vor face astfel încât să aplice o evaluare constantă.
„Din punctul meu de vedere, nu mă deranjează foarte tare că nu mai este teza. Aşa cum este structurată materia, ritmicitatea evaluării rămâne, mai ales dacă avem N+3 note. Singura problemă este că nu mai rămâne teza la sfârşitul semestrului. Dar vor fi evaluări pe perioade mai scurte. Dacă se vor corela aceste evaluări cu testarea standardizată, atunci lucrurile se leagă. Va fi o calibrare la nivel naţional.
În momentul de faţă, o teză la matematică la Colegiul Naţional „Carol I” poate avea subiecte mult mai dificile decât la un alt liceu, şi invers. Dacă se merge pe competenţe care să fie vizibile la final de an şcolar, atunci e altfel. Rămâne să vedem cum va fi şi care vor fi efectele după ce vom pune în practică”, a spus Cătălin Spiridon, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova.
Cum se vede schimbarea la gimnaziu
Profesorii din gimnaziu susţin şi ei că nu afectează prea mult renunţarea la teze, dar iau în calcul înlocuirea lor cu teste finale.
„Ar trebui eliminate deoarece, în primul rând, se pot da teste finale pe semestru cu aceeaşi pondere la medie şi nu cu altă modalitate de calcul. În al doilea rând, este stres pentru elevi şi în aceeaşi măsură doar pentru profesorii de română şi matematică. În alt treilea rând, subiectele concepute cu grad diferit de dificultate şi evaluate corespunzăor nu arată o evaluare unitară. În al patrulea sens, elevii pot elimina stresul în faţa unui test versus a unei teze”, a spus profesorul de matematică, Cerasela Cremene de la Şcoala gimnazială „Gheorghe Ţiţeica” din Craiova.
Se încearcă o demonizare a imaginii profesorilor
Sunt şi profesori care spun că se încearcă de fapt o demonizare a imaginii dascălului din învăţământul preuniversitar, ca să se acopere astfel lipsa de finanţare.
„În primul rând, din neputință sau din lipsa finanţării sistemului de învăţământ, domnul ministru nu face decât să desfăşoare o campanie de demonizare a profesorilor din învăţământul preuniversitar.
În al doilea rând, toate măsurile anunţate de domnul ministru sunt luate pe genunchi, fără nici un fel de fundamentare. Sunt menite să cosmetizeze starea deplorabilă a învăţământului preuniversitar, respectiv: analfabetismul, abandonul şcolar, lipsă de perspectivă a elevilor din mediul rural. Pe de altă parte, măsura modificării anului şcolar în aşa-numitele module nu aduce nici o îmbunătăţire, pentru că şi elevii şi părinţii şi profesorii vor fi derutaţi şi se pierde continuitatea procesului educaţional”, a precizat Carmen Ştefănescu, profesor de limba română la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova.
Teza avea o pondere de 25%. Un elev cu 4 în teză putea să aibă media 9
Dascălul susţine că teza avea o mică pondere în media finală.
„În legătură cu renunţarea la teze, nu este o măsură care să schimbe ceva radical. Teza are o pondere de 25%. Un elev care avea la mine 3 note de 10 şi 4 în teză avea media 9. Teza nu influenţa foarte mult media. Trebuie să avem în vedere că teza era un exerciţiu esenţial pentru elevi ca să se obişnuiască cu examenele. Eu, care predau româna, le voi spune elevilor că dacă nu mai dăm teză vom da lucrări pentru că trebuie să văd cum se exprimă în scris, să îi peregătesc pentru examene”, a mai spus profesorul Carmen Ștefănescu.
Dascălii consideră că una dintre problemele esențiale va fi și că nu vor mai veni tineri la catedră.
”În învățământ pentru calitate profesorul trebui să fie cheia. Profesorul trebuie să fie cel care ştie să îl apropie pe elev, să îl determine să înveţe, să ştie cum să îl evalueze. Dar sistemul de învăţământ are o mare problemă, este subfinanţat şi profesorii fac hârtii şi trebuie să răspundă mereu nemulţumirilor venite din partea părinţilor şi a elevilor. Cum să mai vină oameni cu vocație”, a mai spus profesorul Carmen Ştefănescu.
Nu există nici o preocupare pentru curriculă
Cadrele didactice susțin că schimbarea ar trebui să vină prin modificarea programelor.
”Mi se pare că asistăm la o degradare a învăţământului pe toate planurile. Nu se pune pe primul loc ceea ce trebuie. Nu există nici un fel de preocupare pentru curriculă. Ar trebui să se meargă pe o uşurare a programelor şcolare şi la română şi la matematică şi la toate disciplinele. Ar trebui ca să nu se mai încarce orarul elevilor cu ore inutile.
S-a produs o mutaţie a valorilor estetice, cum spunea Lovinescu. Nu mai avem fabrici și uzine și e nevoie de alte discipline. Copiii din ziua de azi au nevoie de ştiinţe de relaţionare, de conducere, de management economic. Şi disciplinele opţionale ar trebui să fie utile. De exemplu, la Limba şi literatura română să fie opţionale de gramatică de care se cer la Poliţie, la Academie, la Drept. Și pentru disciplinele de bază trebuie să umblăm la programe, să le dăm elevilor scriitori care i-ar interesa, precum Augustin Buzerea, Fănuş Neagu, Ştefan Augustin Doinaş”, a spus Ofelia Burtea, profesor la Colegiul Național ”Carol I” din Craiova.
Schimbarea trebuie să fie în avantajul copiilor
Profesorii spun că se renunță la teze dar se mențin comentariile sterile de la examenele naționale.
”Ce facem dacă renunţăm la teze? Teza îl formează pe elev cu conştiinţă. Notele stabilesc şi ele o ierarhie. Cei mai buni profesori, medici, oameni care lucrează în Parlamentul European ca şi consilieri au trecut prin acest sistem de notare. Domnul ministru, este format fără notare? Eu vreau schimbare, dar să fie una fertilă, creativă. Nu renunţăm la teze şi menţinem examenele la care elevii trebuie să înveţe comentarii sterile, întocmite după șabloane. Altă neconcordanță la exemene este că se dau texte non-literare și nu îi învață pe copii să lucreze cu un text literar la prima vedere pe care să îl încadreze într-un curent literar, să îi stabilească tema.
În plus, literatura înseamnă să creezi o atmosferă, ori la noi s-a redus totul la o operă de la fiecare scriitor. Schimbările trebuie să fie făcute de oameni cu vocație pentru învățământ, oameni care înțeleg de ce are nevoie un copil „, a spus Ofelia Burtea, profesor de limba română la Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova.Şi profesorii de matematică văd necesară schimbarea programelor şcolare. „Este nevoie de o schimbare a programelor şcolare. Elevii nu mai vor să rezolve integrale. Programa trebuie schimbată să fie interesaţi să înveţe”, a spus profesorul Cătălin Spiridon.
„SURSA-GAZETA DE SUD”
Fii primul care comentează