Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, s-a întâlnit, luni, cu seniorii liberali. Turcan a vorbit despre majorarea pensiilor în România, despre vârsta de pensionare, dar și despre inechitățile din sistemul de pensii și din cel al salarizării.
Raluca Turcan afirmă că primele 30 de pensii speciale din România au un cuantum cuprins între 30.000 și 50.000 de lei pe lună mai mici decât venitul pe care beneficiarii l-au avut înainte de pensionare, care au zero contributivitate si cu vârsta medie de pensionare in jur de 50 de ani.
Mesajul Ralucăi Turcan:
„Întâlnirea cu reprezentanții seniorilor liberali a fost o bună ocazie pentru a clarifica unele subiecte care, nedezbătute clar și corect, ar putea să ajungă la cei din jurul nostru într-o perspectivă distorsionată.
În primul rând, trebuie să subliniez faptul că dialogul cu persoanele de vârsta a treia și preocuparea pentru un trai decent nu este apanajul exclusiv al Socialiștilor, iar pe aceștia nu îi interesează exclusiv subiectul pensiilor.
Deși așezarea echitabilă a sistemului public de pensii este extrem de importantă, pe seniori, ca părinți și bunici, îi preocupă, deopotrivă, probleme de educație pentru a avea încredere ca nepoții sunt bine educați pentru provocările vieții.
Îi preocupă subiecte care țin de salarizare, pentru ca fiecare tânăr să aibă satisfacția muncii lor. Pentru ca fiicele și fiii acestora să câștige decent în România, să-și întemeieze o familie și să-și clădească viața, într-un mod confortabil în țara noastră și să le poată fi aproape.
Pe seniori îi preocupă, de asemenea, ce se întâmplă cu infrastructura din România, fie ca este vorba despre cea de sănătate, despre cea de transporturi, despre accesul la utilitățile de bază și despre costurile facturilor cotidiene. Așteptăm de mult timp să ne îngrijim sănătatea în spitale curate și moderne, să călătorim pe drumuri sigure și rapide și să ne petrecem mai mult timp cu familia decât în hățisurile birocratice ale statului român.
Guvernele liberale au fost cele care au majorat pensiile, nu o dată, ci de trei ori, în mod consistent, deși contextul nu ne-a fost deloc favorabil.
Astfel, PNL a majorat punctul de pensie, în anul 2020, cu 14%, în plină criză sanitară, cu o economie blocată și cu mari probleme bugetare.
Guvernul condus de președintele Nicolae Ciucă a reușit, în contextul altor crize suprapuse, să găsească resurse financiare pentru o majorare cu 10% în anul 2022 și cu 12,5% începând din ianuarie, anul acesta.
Fără eforturile PNL la guvernare și fără implicarea Președintelui Iohannis, astăzi nu am fi fost cu toții parte la un proces extraordinar de luptă contra cronometru pentru utilizarea, în folosul României, a celui mai mare volum de fonduri europene, puse la dispoziția noastră prin PNRR și prin Programele operaționale.
Am observat cu toții că nu este confortabil atunci când Uniunea Europeană împiedică statele membre să risipească banii pe pomeni și investiții mai puțin folositoare, ci condiționează utilizarea lor de reforme și investiții necesare.
Comisia Europeană întotdeauna a spus: ”Da! Vă dăm banii, dar nu ca să acoperiți nereușitele financiare ale unor ministere și ca să alimentați deficitul bugetar. UE nu vă dă bani pentru pomeni electorale și pentru stimularea nemuncii, ci pentru investiții esențiale și pentru reforme pe care, fără o monitorizare europeană strictă, politicienii români nu au putut să le rezolve în peste 30 de ani.”
Comisia Europeană avertizează constant că dacă Guvernul nu face reformele și, mai ales dacă încearcă să-i păcălească pe oficialii europeni cu reforme de mântuială, atunci se va opri finanțarea investițiilor, se vor opri toate proiectele demarate la nivel local. Cei mai afectați vor fi primarii și consiliile județene, care au semnat sau semnează contracte pentru modernizarea infrastructurii educaționale, sanitare și de utilități din toată țara.
Ca să înțelegem revolta justificată din societate legată de pensiile speciale, vă dau un exemplu:
Primele 30 de pensii speciale din România au un cuantum cuprins între 30.000 și 50.000 de lei pe lună, mai mici decât venitul pe care beneficiarii l-au avut înainte de pensionare, care au zero contributivitate si cu vârsta medie de pensionare in jur de 50 de ani.
Este, oare, echitabil ca acest sistem profund injust să rămână așa, în condițiile în care, pentru cei aproximativ 5 milioane de pensionari, pensia medie de asigurări sociale a fost în anul 2022 de circa 1.775 de lei? Răspunsul este evident că nu!
Este aceasta o hachiță?
Este aceasta o problemă care nu poate fi rezolvată decent?
Și, dacă nu ar fi fost inclusă această condiționalitate în PNRR, vă garantez că nimeni nu se preocupa să rezolve această problemă.
Tot în legătură cu nedreptățile care s-au adâncit în domeniul pensiilor publice, trebuie spus că, în România, vârsta standard, legală, de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 62 de ani pentru femei.
În anul 2022, au ieșit la pensie 271.000 persoane. În practică, însă, vârsta medie de pensionare medie este de 60,2 ani pentru bărbați și de 58,8 ani pentru femei.
Cine poate să spună că este echitabil ca unii să lucreze până la 65 de ani și alții, care desfășoare activități în aceleași condiții, doar până la 60 de ani sau mult mai puțin?
Ce este oare greșit în ceea ce ne solicită Comisia Europeană, de a avea un tratament egal pentru toți cetățenii și toți să respecte vârstele legale de pensionare? Avem acest principiu înscris chiar și în Constituția României!
Mai vreau să subliniez și faptul că, toate încercările parțiale de a corecta inechitățile din sistemul public de pensii s-au soldat nu doar cu un eșec, ci au provocat și mai multe inechități. Indicii de corecție introduși pentru calculul drepturilor de pensie au adâncit inechitățile între cei care s-au pensionat în urmă cu mai mulți ani și cei care se pensionează astăzi. Pentru unii pensionari, contribuțiile în acord global, primele și orele suplimentare au fost luate în calcul, pentru alții nu.
De aceea, sistemul de pensii nu mai are nevoie de peticeli care fac mai mult rău decât bine, ci de o reașezare sistemică, structurală, previzibilă, care să încurajeze munca, principiul contributivității, calificarea și formarea profesională.
Dacă vorbim despre salarizare, atunci iarăși sunt prea multe de spus!
În ceea ce-i privește pe angajații din sectorul privat, despre care se vorbește mult prea puțin în spațiul public, de parcă cei peste 4 milioane de angajați nici nu ar exista, și care sunt motorul economic al acestei țări, este evident că povara fiscală care apasă asupra salariilor trebuie să reprezinte o preocupare a politicii fiscale.
Cum să stimulezi munca și performanța când impozitele și contribuțiile obligatorii depășesc 41% din venitul angajatului?
Cum să elimini munca la negru și gri și cum să stimulezi o creștere a gradului de ocupare în anumite domenii, când e mai profitabilă asistența socială a statului?
Am convingerea că, printr-o reformă a Codului fiscal, printr-un tratament echitabil al tuturor angajaților, indiferent de domeniul de activitate și printr-o bună absorbție a fondurilor europene vom crea acel spațiu fiscal necesar pentru a reduce, progresiv, povara fiscală pe salarii.
În sectorul public, lucrurile au luat-o pe un drum al nesustenabilității și inechității, cu ajutorul politicienilor.
După principiul ”cine strigă mai tare, acela primește drepturi suplimentare” întreaga ierarhie salarială din sistemul public a fost răsturnată. Așa s-a ajuns în situația inacceptabilă ca muncitorul necalificat debutant din construcții sau din agricultură să aibă un salariu brut mai mare decât un profesor cu studii de lungă durată la început de carieră. Este firesc ca tinerii să se întrebe ce rost mai are să meargă la școală?
De asemenea, dacă vom compara salariile din unele instituții și autorități publice cu cele ale directorilor celor mai performante companii vom avea, de asemenea, mari surprize.
Directorii de la companiile private par niște săraci pe lângă unii angajați din unele autorități autonome sau companii de stat cu pierderi.
Știți ce este trist! Că în sectorul public sunt foarte mulți oameni care muncesc foarte mult și tocmai aceia nu sunt plătiți corespunzător! Pe mulți o să-i pierdem pentru că fiind buni profesioniști vor migra către sectorul privat, iar sistemul public va rămâne cu cei mai puțin performanți, dar mai bine plătiți.
Așteptam cu toții ca legea salarizării, asumată și ea prin PNRR, să fie dezbătută, adoptată și implementată până la 1 iulie, tocmai pentru a-i plăti competitiv pe cei care muncesc și pentru a elimina toate inechitățile din sistem.
Însă, stadiul acestei legi este exact ca în versurile lui Eminescu ”Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem, şi nu e.”
Dragi prieten liberali,
Partidul Național Liberal este un partid puternic tocmai prin valoarea membrilor săi, iar organizația seniorilor liberali este expresia tradiției liberale și a perpetuării unor principii solide, de la care PNL nu poate sa abdice”.
sursa-Bugetul.ro
Fii primul care comentează