16 februarie 2022
COMUNICAT DE PRESĂ
Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă
îngrijorarea şi dezacordul profund faţă de poziţia publică exprimată de Direcţia
Naţională Anticorupţie prin comunicatul din data de 15 februarie 2022.
Afirmaţiile de o gravitate deosebită din acest comunicat, prin care se atribuie
magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul
barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă, denotă o mentalitate retrogradă
faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie.
Secţia pentru judecători dezaprobă agresivitatea limbajului folosit, din care
transpare lipsa oricărui respect faţă de puterea judecătorească şi consideră total de
neînţeles încrâncenarea cu care Direcţia Naţională Anticorupţie acţionează, prin
suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, în sensul
dobândirii cu orice preţ a competenţei de a urmări penal magistraţii.
Poziţia structurii de parchet menţionate confirmă lipsa de încredere care a
caracterizat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în această materie, precum şi
modul incalificabil în care aceasta se raportează la ceilalţi participanţi la procedurile
judiciare.
Abordarea este cu atât mai nejustificată, cu cât, potrivit proiectului de lege avizat
favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii care vor efectua
urmărirea penală în cauzele cu magistraţi vor fi selectaţi printr-o procedură care
asigură cele mai înalte standarde de independenţă.
Tendenţioasă poate fi considerată şi maniera în care comunicatul din data de 15
februarie 2022 face abstracţie de împrejurarea că, în procedura de selecţie a
judecătorilor de la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar, respectiv de la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, verificarea integrităţii candidaţilor se realizează, potrivit
reglementării actuale, printr-o procedură care implică inclusiv solicitarea de relaţii de
la parchet sau baroul de avocaţi.
De altfel, implicarea avocaţilor în proceduri de acest tip nu poate fi considerată
decât salutară, în spiritul asigurării transparenţei şi a deschiderii sistemului judiciar.
Prin comparaţie, selecţia procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie
este considerată „concurs riguros”, în condiţiile în care competitivitatea procedurii nu
este dincolo de orice rezervă.
În acest context, Secţia pentru judecători susţine în mod ferm necesitatea ca toate
instituţiile judiciare să-şi îndeplinească atribuţiile cu bună credinţă, cu respectarea
tuturor principiilor care dau conţinut independenţei justiţiei.
Secţia pentru judecători nu va abdica de la susţinerea necondiţionată a acestei
valori, sens în care analizează în continuare demersurile care se impun faţă de această
poziţie inacceptabilă şi solicită tuturor decidenţilor să ia măsurile necesare pentru a
readuce instituţiile din sistemul judiciar în limitele stabilite de Constituţie.
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii
15 februarie 2022
Nr. 138/VIII/3
COMUNICAT
În contextul dezbaterilor publice privind desființarea Secției de Investigare a
Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), Direcția Națională Anticorupție aduce la
cunoștința opiniei publice următoarele:
Direcția Națională Anticorupție s-a exprimat în mod ferm și constant pentru
desființarea SIIJ și revenirea în competența sa a faptelor de corupție și asimilate
corupției săvârșite de magistrați.
Această poziție fermă a fost adusă la cunoștința opiniei publice și a instituțiilor
cu atribuții în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice.
Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a
corupției, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă,
funcțională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independență operațională și
cu resurse umane și tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost
deja creată încă din anul 2002 și funcționează de 20 de ani, aceasta fiind Direcția
Națională Anticorupție.
Pentru coerența urmăririi penale în cauzele de corupție de nivel ridicat, pentru a
valorifica eficient resursele deja alocate, soluția nu este slăbirea mecanismului
deja creat și funcțional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele,
asigurarea faptului că Direcția specializată are competență cu privire la toate
sectoarele relevante ale societății și cu privire la toate funcțiile publice relevante.
Într-un stat ca România, în care nivelul de percepție a populației cu privire la
corupție rămâne ridicat, combaterea corupției nu poate pierde din vedere sectoare
esențiale pentru funcționarea unui stat, așa cum este sectorul judiciar. A rupe din
competența DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să
fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă
eficiența. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcționat SIIJ,
perioadă în care niciun dosar de corupție în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în
judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competență fapte de corupție și
asimilate corupției săvârșite de magistrați (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis
în judecată 161 de magistrați (76 de procurori și 85 de judecători), iar până în
prezent au fost deja condamnați 117 de magistrați (56 de procurori, 60 de
judecători și 1 magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare
în diferite faze de judecată.
Pe de altă parte, nevoia de specializare a procurorilor și de creare a instituțiilor
specializate în combaterea corupției prin mijloace penale, așa cum este DNA, este
foarte clar prevăzută în convențiile internaționale la care România este parte și a
fost subliniată în dese rânduri de Comisia Europeană și organizațiile internaționale.
Cu titlu de exemplu, amintim art. 36 din Convenția ONU împotriva corupției 1 , sau
art. 20 din Convenția Penală împotriva corupției a Consiliului Europei 2 .
Proiectul adoptat de Guvern, deși vizează desființarea SIIJ, nu reprezintă din
păcate un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt,
nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă și reprezentanții sectorului judiciar.
Dimpotrivă, soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure
structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea
competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor
fi desemnați. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor și competențelor
de urmărire penală și o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor
instrumenta cauze de corupție privind magistrați.
Mai mult decât atât, față de prevederile proiectului de lege, competența noilor
procurori desemnați pentru a desfășura urmărirea penală în cauzele privind
judecători și procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea
știrbi în continuare din competența DNA și ar putea afecta activitatea acestei
Direcții.
Totodată, modalitatea de selecție a procurorilor desemnați este, la rândul ei, de
natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și
eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar. Astfel, pe de o parte,
acești procurori sunt desemnați printr-o procedură necompetitivă, spre deosebire de
procurorii DNA care sunt numiți în urma unui riguros concurs. Apoi, unul din
criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproșabilă,
este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanțele de
judecată și baroul din raza teritorială în care candidatul a funcționat. Cu alte
cuvinte este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potențial, ar putea fi subiect
al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător. Prin antiteză,
procurorii DNA nu sunt selectați în funcție de opinia persoanelor din categoria
celor pe care le anchetează. Mai mult decât atât, un alt element de apreciere a
conduitei ireproșabile îl reprezintă ”rezoluțiile de clasare care privesc activitatea
procurorului” emise de Inspecția Judiciară. Aceasta reprezintă o flagrantă încălcare
a prezumției de nevinovăție a procurorului care, la un moment dat, ar fi putut să fie
victima unei plângeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinară. Nu în ultimul
rând, acestor procurori nu li se pretinde să aibă experiență profesională în
instrumentarea cauzelor de corupție, ci doar o experiență generală în supravegherea
sau efectuarea urmăririi penale, ceea ce încalcă în mod evident cerințele exprimate
atât de Comisia de la Veneția cât și de rapoartele MCV.
În același timp, constatăm că discuțiile purtate la nivel public în legătură cu
justificarea existenței unei SIIJ sau a unei forme alternative a ei sunt însoțite de o
serie de atacuri la adresa DNA și afirmații cu privire la presupuse abuzuri comise
în trecut de către anumiți procurori ai acestei direcții asupra unor magistrați,
afirmații care tind să justifice înființarea unor astfel de structuri.
Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordări
denigratoare care, în ciuda dezmințirilor oficiale făcute atât de instituție, cât și
de procurorul șef al DNA, continuă să prolifereze în spațiul public.
A susține că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de
magistrați nu reprezintă decât alegații nefondate, nesusținute juridic și menite să
discrediteze instituția și să aducă atingere probității profesionale și independenței
magistraților procurori.
Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanțe care să constate săvârșirea
presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la
nivelul DNA care vizează procurori și judecători a fost aproape egal pentru ambele
categorii de magistrați, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent
redus din numărul total de dosare; majoritatea dosarelor cu fapte de corupție
săvârșite de magistrați fuseseră constituite la plângerile sau denunțurile depuse de
cetățeni.
În ceea ce privește Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/1365/DIP/2018, din
data de 05.04.2019 având ca obiect respectarea principiilor generale care
guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției
Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea care este
invocat uneori și care a devenit suport al alegațiilor referitoare la presupusele
abuzuri ale procurorilor DNA, acest raport a fost contestat conform prevederilor
legale. De altfel, chiar și Consiliul Superior al Magistraturii menționează că
Raportul Inspecției Judiciare – nu produce efecte juridice, nefiind altceva decât
„expresia rezultatelor unui control” 3 .
DNA contestă în continuare rezultatele acestui Raport. Concret, la data de 20
ianuarie 2022, față de Decizia civilă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a
validat Hotărârea Plenului CSM de aprobare a Raportului Inspecției Judiciare,
DNA a formulat o Contestație în anulare întemeiată pe potențiala existență a unui
caz de incompatibilitate a judecătorului, legat de suspiciunea rezonabilă privind
lipsa de imparțialitate a unuia dintre membri completului de judecată care a
pronunțat decizia.
1 Art. 36 – Fiecare stat parte face astfel încât, conform principiilor fundamentale
ale sistemului său juridic, să existe unul sau mai multe organisme ori persoane
specializate în lupta împotriva corupției prin investigații și reprimare. Acest
organism sau aceste organisme ori aceste persoane își vor acorda independența
necesară, conform principiilor fundamentale ale sistemului juridic al statului parte,
pentru a putea exercita eficient funcțiile lor la adăpost de orice influență
necuvenită. Aceste persoane sau personalul respectivului ori respectivelor
organisme ar trebui să aibă formarea și resursele adecvate pentru a-și exercita
sarcinile.
2 Art. 20 – Fiecare parte adoptă măsurile care se dovedesc necesare pentru ca
persoane sau entități să fie specializate în lupta împotriva corupției. Ele vor
dispune de independența necesară în cadrul principiilor fundamentale ale
sistemului juridic al părții, pentru a-și putea exercita funcțiile în mod eficace și
libere de orice presiune ilicită. Părțile veghează ca personalul respectivelor entități
să dispună de o pregătire și de resurse financiare adaptate funcțiilor pe care le
exercită.
3 Întâmpinarea nr. 4181 din data de 17.03.2021 formulată de Consiliul Superior
al Magistraturii către Curtea de Apel București – Secția de contencios
administrativ, în cadrul acțiunii civile de revocare a Hotărârii Plenului CSM prin
care s-a aprobat raportul IJ nr 5488/IJ/2501/DIJ/1365/DIP/2018.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
Fii primul care comentează