Judecătorii ICCJ au publicat motivarea în dosarul privind cele 2 case aflate în litigiu, care aparțin președintelui Klaus Iohannis. Din acest punct, o dată ce va fi publicată motivarea, inspectorii ANAF pot începe executarea silită a președintelui.
Instanța supremă a pronunțat, pe 24 septembrie, o decizie definitivă într-un litigiu din 2016 privind moștenirea unui imobil din Sibiu care a aparținut soției președintelui Klaus Iohannis. Procesul a fost pierdut de Rodica Baștea, o prietenă din Miami a soților Iohannis.
Motivarea judecătorilor ICCJ:
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea civilă formulată la data de 07 aprilie 2016 în dosar nr. x/85/2016 al Tribunalului Sibiu, strămutat la Tribunalul Hunedoara prin sentinţa civilă nr. 88/20.09.2017 a Curţii de Apel Alba Iulia, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor legal nr. 168/19.09.2008 emis pe numele Statului Român de către BNP B., în dosarele succesorale nr. 90/2007, 92/2008 şi 93/2008; să se dispună pe cale de consecinţă rectificarea CF Sibiu nr. (…), în sensul radierii înscrierilor de sub (…), (…), (…), respectiv a dreptului tabular înscris în favoarea Statului Român în baza certificatului de moştenitor nr. 168/19.09.2008, cu privire la imobilul situat în Sibiu, Str. (…), jud. Sibiu, cu cheltuieli de judecată.
I.2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 620 din 21 aprilie 2022, Tribunalul Hunedoara, Secţia I civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de reclamanta A.; a admis excepţia de netimbrare a cererii de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenienții C. şi D. şi a anulat în consecinţă cererea de intervenţie principală formulată de aceştia în contradictoriu cu reclamanta A. şi cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar; a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant convenţional al E. S.P.A.R.L., în calitate de titular şi prin avocaţi colaboratori, pentru reclamanta A.; a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Sibiu, pentru pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice; a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Municipiului Sibiu, pentru pârâtul Statul Român; a respins excepţiile de autoritate de lucru judecat, invocate de părţi; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei A. şi a respins, în consecinţă, acţiunea civilă formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă; a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienții F. şi G., G. fiind decedat pe parcursul procesului şi continuată de intervenienții F., H. şi I., în calitate de moştenitori ai intervenientului decedat G., în contradictoriu cu reclamanta A. şi cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Municipiul Sibiu reprezentat de Primar; fără cheltuieli de judecată între părţi.
I.3. Hotărârea pronunţată în apel
Prin decizia civilă 1973 din 15 iunie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia I civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 620/2022 pronunţate de Tribunalul Hunedoara, Secţia I civilă, în dosar nr. x/85/2016; a respins cererea intimaţilor F., H. şi I. privind plata cheltuielilor de judecată.
I.4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1973/15.06.2023, reclamanta A. a formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea în parte a deciziei recurate, în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, cu consecinţa, în principal, a trimiterii cauzei Tribunalului Hunedoara în vederea rejudecării/continuării judecăţii cauzei sau, în subsidiar, a trimiterii cauzei Curţii de Apel Alba Iulia spre rejudecarea apelului, în situaţia în care se va aprecia că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru trimiterea cauzei primei instanţe pentru rejudecarea/continuarea judecăţii fondului.
În temeiul art. 453 C. proc. civ., solicită obligarea intimaţilor-pârâţi la plata cheltuielilor de judecată.
Cu titlu prealabil, recurenta-reclamantă solicită să se constate că atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi, în consecinţă, au respins acţiunea, însă motivarea instanţelor de fond se grefează pe excepţia lipsei de interes. Această din urmă excepţie nu a fost soluţionată de instanţa de fond şi nici analizată de instanţa de apel.
Ca atare, atât hotărârea primei instanţe, cât şi decizia recurată au fost pronunţate cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Instanţele de fond au aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 120 din Legea nr. 36/1995, ce reprezintă temeiul juridic fundamental al acţiunii reclamantei, ignorând faptul că au fost invocate motive de nulitate absolută a certificatului de moştenitor nr. 168/19.09.2008, contestat în cauză. În raport cu sfera persoanelor care pot invoca astfel de motive de nulitate absolută, recurenta-reclamantă susţine că şi-a dovedit calitatea procesuală activă prin dovedirea apartenenţei la familia x/y, a cărei succesiune face obiectul certificatului menţionat. Prin urmare, instanţele de fond au pronunţat hotărârile recurate cu aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta-reclamantă susţine că instanţa de apel a încălcat prevederile art. 32, art. 33 şi art. 36 C. proc. civ.
În susţinerea acestui motiv de recurs, recurenta-reclamantă învederează că, deşi judecătorul fondului a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, întreaga motivare este grefată pe analiza condiţiei interesului în exercitarea acţiunii civile. În acest sens este edificator paragraful (…) de la pagina (…) a sentinţei, unde judecătorul fondului reţine, de fapt, o pretinsă neîndeplinire a existenţei interesului, aspect ce reiese, de altfel, din întreaga motivare.
Or, deşi a fost distinct invocată excepţia lipsei de interes, instanţa a lăsat-o nesoluţionată, pe motiv că a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active.
De altfel, şi instanţa de apel a motivat formal excepţia lipsei calităţii procesuale active, analizând şi reţinând însă o pretinsă lipsă a interesului de a acţiona.
De asemenea, instanţa de apel a analizat conjugat, una prin cealaltă, cele două condiţii ale exercitării acţiunii civile, ca şi când calitatea procesuală activă ar include total interesul, statuând că pretinsa inexistenţă a celei din urmă ar determina, per se, şi nedovedirea/neîndeplinirea primei condiţii.
În analizarea corectă a lipsei calităţii procesuale active, instanţa de apel trebuia să se rezume la a verifica exclusiv încadrarea reclamantei în sfera persoanelor care pot invoca motive de nulitate absolută cu privire la certificatul de moştenitor contestat; în acest mod se putea constata că reclamanta justifică o astfel de calitate, în virtutea apartenenţei sale la familia x/y, a cărei succesiune face obiectul actului menţionat.
Condiţia interesului, distinctă de condiţia calităţii procesuale, trebuia să fie analizată separat, reclamanta urmând a face dovada că îndeplineşte şi această condiţie.
În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă susţine că hotărârea atacată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material reprezentate de dispoziţiile art. 120 din Legea nr. 36/1995, dispoziţie ce reprezintă temeiul demersului său judiciar.
În susţinerea acestui motiv de recurs, recurenta-reclamantă învederează că, în raport cu motivele de nulitate absolută invocate cu privire la certificatul de moştenitor şi de sfera persoanelor care pot promova o astfel de acţiune, şi-a dovedit calitatea procesuală activă prin apartenenţa necontestată la familia x/y, având în vedere că este succesoarea defunctului său soţ J., fiind, astfel, persoana vătămată prin emiterea certificatului de moştenitor nr. 168/2008.
Mai susţine recurenta-reclamantă că, atâta vreme cât este vorba de motive de nulitate absolută, calitatea procesuală aparţine oricărei persoane interesate. Chiar dacă s-ar presupune că reclamanta nu ar fi putut face dovada acceptării succesiunii defunctei K. de către autorul său şi succesibilul defunctei, L., problema juridică ar privi interesul, iar nu calitatea procesuală.
Or, instanţa de apel a reţinut, în mod vădit eronat, o pretinsă incidenţă în cauză a unui efect pozitiv al lucrului judecat în raport cu hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarul nr. y/85/2016, ce a avut ca obiect o petiţie de ereditate formulată de reclamanta din prezenta cauză cu privire la succesiune defuncţilor K. (născută y.), L., J. Soluţia pronunţată în acel litigiu nu are nicio înrâurire asupra cauzei de faţă.
Prin sentinţa nr. 6011/20.07.1998 a Judecătoriei Sibiu, s-a constatat nelegalitatea titlului statului întemeiat pe Decretul nr. 92/1950 asupra imobilelor înscrise în CF nr. (…) şi CF nr. (…) a oraşului Sibiu, imobile ce intrau în compunerea masei succesorale rămase de pe urma defuncţilor K., M. şi N., dispunându-se restabilirea situaţiei anterioare de CF, cu reînscrierea proprietăţii pe vechii proprietari O. şi K., ca efect al constatării nulităţii încheierilor de întabulare nr. 2337/10.02.1962 şi nr. 1432/02.06.1964. Ulterior pronunţării acestei sentinţe a fost emis certificatul de moştenitor şi legatar nr. 90/1999 a cărui nulitate a fost ulterior constatată prin decizia nr. 33/A/01.02.2005 a Tribunalului Braşov. După rămânerea irevocabilă a acestei decizii, la solicitarea Statului Român a fost emis certificatul de moştenitor nr. 168/19.09.2008, ce face obiectul prezentei cauze, care a vizat dezbaterea succesiunilor defuncţilor K., M. şi N., cu ignorarea totală a drepturilor succesorale justificate de L., în calitate de colateral privilegiat al defunctei K. În baza acestui certificat de moştenitor, Statul Român a cules moştenirea vacantă a defunctei N., dobândind astfel imobilul situat în Sibiu, Str. (…), jud. Sibiu, înscris în CF Sibiu nr. (…), cu nr. top (…) (cu excepţia celor 8 apartamente înstrăinate), golind astfel de conţinut drepturile succesorale ale lui L. în calitate de succesor al defunctei K. şi, ulterior, a moştenitorilor defuncţilor L., respectiv J. şi subsecvent, reclamanta.
Or, motivele pentru care s-a dispus anularea certificatului de moştenitor nr. 90/1999 nu lăsau posibilitatea stabilirii unei alte linii succesorale diferite prin certificatul de moştenitor nr. 168/2008, cu încălcarea vădită a drepturilor succesorale ale moştenitorilor legali şi testamentari ai proprietarilor tabulari.
Din considerentele deciziei nr. 33/2005 a Tribunalului Braşov se observă că instanţa s-a pronunţat doar asupra nulităţii certificatului de moştenitor nr. 90/1999 derivată din eliberarea lui de către un birou notarial care nu avea competenţă teritorială, iar nu asupra dezbaterii succesorale a defuncţilor K., M. şi L. Anularea acestui certificat de moştenitor nu a afectat vocaţia succesorală a moştenitorilor legali sau testamentari. Instanţa a stabilit că L. urma să vină la succesiunea mătuşii sale K. în calitate de colateral privilegiat în concurs cu soţul supravieţuitor M., ceea ce i-ar fi permis defunctului să dispună prin testament în favoarea pârâţilor J. (…) (filele (…), parag. (…) din decizia nr. 33/2005).
În cadrul acestui demers, prezintă relevanţă şi considerentele expuse la fila (…), parg. (…) din decizia civilă nr. 33/2005 a Tribunalului Braşov, în sensul că în situaţia în care moştenitorii testamentari ai defunctului L. vor putea dovedi, prin depunerea de acte de stare civilă, legătura de rudenie dintre defuncta K. şi L., vor putea solicita notarului competent eliberarea unui nou certificat de moştenitor în cuprinsul căruia să se redea în mod corect şirul succesoral şi dezbaterile succesive.
În consecinţă, se impune a fi reţinut faptul că prin decizia nr. 33/A/01.02.2005 a Tribunalului Braşov, certificatul de moştenitor nr. 90/1999 a fost anulat în considerarea unor vicii de formă, procedurale, legate de competenţa notarului public emitent şi a unor raţiuni vizând aprecierea greşită a relaţiei de rudenie dintre M. şi L., precum şi calităţii de moştenitor acceptant a defunctei N.
Prin urmare, se poate constata că notarul public care a emis certificatul de moştenitor contestat în cauza de faţă a încălcat cu rea-credinţă dispoziţiile imperative care impuneau efectuarea de verificări şi citarea tuturor persoanelor cu vocaţie succesorală la fiecare dintre succesiunile analizate.
Prin acest certificat de moştenitor, în mod nereal s-a stabilit că singurul moştenitor al defunctei K. ar fi fost soţul supravieţuitor M.
Exercitarea necorespunzătoare, de către notarul public, a unor atribuţii în procedura succesorală desfăşurată în dosarele succesorale nr. 90/2007, nr. 92/2008 şi nr. 93/2008, manifestată neîndoielnic prin ignorarea voită a faptului că la prima succesiune dezbătută, respectiv a defunctei K., existau doi succesibili, respectiv soţul supravieţuitor M. şi colateralul privilegiat L., a condus la atestarea unei situaţii juridice nereale. Acest viciu de legalitate a afectat şi legalitatea următoarelor două succesiuni dezbătute prin certificatul de moştenitor nr. 168/29.08.2008, respectiv ale defuncţilor M. şi N.
În acest context, reclamanta a formulat prezenta acţiune, solicitând constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor nr. 168/29.08.2008, însă instanţa de apel, asemenea, celei de fond, în mod nelegal a apreciat că reclamanta nu justifică în cauză calitate procesuală activă.
Or, calitatea procesuală activă a reclamantei rezultă din calitatea de succesibil, descendent, membru de familie al proprietarilor tabulari şi ai descendenţilor acestora.
Atât prin decizia nr. 33/01.02.2005 a Tribunalului Braşov, irevocabilă prin decizia nr. 310/30.06.2016 a Curţii de Apel Braşov, cât şi prin hotărârile pronunţate în dosarul nr. y/85/2016 (Tribunalul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) s-a validat şi s-a statuat ca fiind corectă linia descendenţei plecând de la proprietarii tabulari până la reclamantă, respectiv soţii M. şi K. (născută y.) (nu au avut descendenţi); L. este nepotul de frate predecedat al K. (în grad util, pentru a succede); J. este strănepot de frate al lui L. şi moştenitor testamentar al acestuia; reclamanta este soţia supravieţuitoare a defunctului său soţ, J.
În consecinţă, s-a stabilit pe cale judecătorească că reclamanta este cel puţin membru de familie, descendent al proprietarilor tabulari M. şi K. (născută y.), astfel că are calitatea procesuală activă pentru a solicita constatarea nulităţii absolute a unui certificat de moştenitor emis cu încălcarea flagrantă a unor norme legale imperative. De asemenea, reclamanta are şi interes pentru a acţiona.
Calitatea procesuală activă a reclamantei rezultă inclusiv din statuările cuprinse în decizia nr. 33/2005, astfel că, în calitate de descendent şi succesibil al proprietarilor tabulari, aceasta are posibilitatea oricând de a face dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor de a succede pentru toţi moştenitorii de pe lanţul succesoral menţionat. Prin urmare, reclamanta are atât calitate procesuală activă, cât şi interes.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 483 şi urm. C. proc. civ., art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ., art. 120 din Legea nr. 36/1995 republicată, art. 75 şi urm. din Legea nr. 36/1995 (în vigoare la momentul eliberării certificatului de moştenitor nr. 168), art. 78 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale, art. 672 şi urm. C. civ. 1864, Legea nr. 319/1944.
În probaţiune se solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri.
I.5. Apărările formulate în cauză
Întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu.
La data de 30 octombrie 2023, intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs.
Intimata-pârâtă a susţinut că prin decizia nr. 1252/09.06.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dosarul nr. y/85/2016 s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că L. nu a acceptat în mod valabil moştenirea după defuncta K. Prin urmare, reclamanta A. nu are calitate procesuală activă.
De asemenea, susţine că recurenta-reclamantă îşi motivează interesul pe considerentul că ar avea calitate de moştenitor, neindicând motive distincte faţă de cele ce au fost respinse în susţinerea calităţii procesuale active.
Excepţia lipsei calităţii procesuale active se soluţionează cu prioritate faţă de excepţia lipsei de interes, astfel că, având în vedere că a fost admisă şi s-a constatat că nu are calitate procesuală activă, este evident că nu are nici interes de a acţiona, deoarece demersul său nu este de natură să-i procure un avantaj, un folos practic, prin obţinerea unui drept real asupra imobilului, obiect al certificatului de moştenitor atacat.
În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., intimata-pârâtă susţine că acest motiv de recurs a fost invocat formal, întrucât nu arată în concret în ce sens a aplicat instanţa greşit normele de drept material reprezentat de dispoziţiile art. 120 din Legea nr. 36/1995, respectiv cum a fost interpretat greşit textul de lege. Dimpotrivă, recurenta-reclamantă critică, de fapt, soluţiile instanţelor de fond şi apel pe motiv că au reţinut greşit că nu are calitate procesuală activă, adică este nemulţumită de modul în care instanţele au interpretat starea de fapt şi elementele probatorii.
În speţă, instanţele de fond şi apel au stabilit în mod definitiv că reclamanta nu a justificat că este titulară a vreunui drept de moştenire, în sensul că nu are calitate de moştenitor în lanţul succesoral invocat, aceste aspecte nemaiputând fi repuse în discuţie în recurs. Or, recurenta-reclamantă tocmai aceste aspecte doreşte să le repună în discuţie, în dezvoltarea motivelor de recurs susţinând un alt mod de interpretare a situaţiei de fapt şi a probatoriului administrat.
Din cuprinsul cererii de recurs reiese că recurenta-reclamantă critică hotărârea recurată, fiind nemulţumită sub aspectul stabilirii stării de fapt deduse judecăţii, făcând trimitere expres la starea de fapt pe care o consideră greşit stabilită de instanţă. Aceste critici nu pot constitui critici de nelegalitate.
Întâmpinarea formulată de intimatul-pârât Municipiul Sibiu
La data de 08 noiembrie 2023, intimatul-pârât Municipiul Sibiu prin Primar a depus la dosar întâmpinare, prin care a învederat că înţelege să lase la aprecierea instanţei recursul formulat de recurenta-reclamantă, având în vedere că în considerentele deciziei recurate instanţa de apel a reţinut că apelul reclamantei vizează exclusiv soluţionarea acţiunii principale formulate împotriva Statului Român.
Mai susţine că soluţia dată excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a Municipiului Sibiu pentru pârâtul Statul Român nu a fost atacată cu apel, astfel că aceasta a intrat în puterea lucrului judecat.
I.6. Răspuns la întâmpinare
Recurenta-reclamantă nu a formulat răspuns la întâmpinările depuse în dosar.
Municipiul Sibiu a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu, prin care a învederat că lasă la aprecierea instanţei temeinicia apărărilor acesteia.
I.7. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din 18 iunie 2024, a fost admis în principiu recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 1973 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia, Secţia I civilă şi s-a fixat termen de judecată la data de 24 septembrie 2024, ora 10:30, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Circumstanţele litigiului relevante pentru soluţionarea recursului de faţă, astfel cum au fost reţinute de instanţele de fond şi apel, sunt următoarele:
Defuncţii K. şi M., soţi, au fost proprietarii unor imobile situate în Municipiul Sibiu, ce au făcut obiectul unor măsuri de naţionalizare în anii 1962 şi 1964.
Fii primul care comentează