Într-o postare pe Facebook, Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), face o serie de afirmații care sugerează că decizia de a sancționa un material realizat de jurnalistul Marius Tucă nu s-a bazat pe criterii legale, ci pe considerente politice și interpretări subiective legate de conținutul editorial.
Bănescu începe prin a evoca ideea limitelor libertății de exprimare într-un ton care pare să relativizeze caracterul fundamental al acestui drept „Libertatea de expresie este sacrosanctă în democrație, dar, ca orice este omenesc, nu dumnezeiesc, are și frontiere. Acestea sunt fixate de rațiune, bun-simț și realitatea însăși.”
Această formulare nu face trimitere la prevederi legale sau norme clare de reglementare, ci la concepte vagi precum „rațiune” și „bun-simț”, lăsând impresia că deciziile CNA pot fi justificate mai degrabă prin criterii morale sau ideologice decât prin lege.
Mai mult, Bănescu lansează acuzații voalate la adresa lui Marius Tucă, pe care îl plasează în afara granițelor jurnalismului onest: „Un jurnalist onest și obiectiv NU se transformă în susținătorul orb și pătimaș al niciunui personaj ‘bizar’, asociat public cu tot ce ar putea fi mai rău pentru țară.”
„Un jurnalist onest și obiectiv NU se înregimentează și nu susține public că statul își aplică sieși succesive ‘lovituri de stat’”, mai scrie Bănescu.
Aceste fraze transmit clar că decizia CNA a fost influențată de poziționarea editorială a jurnalistului, în special de opiniile sale critice la adresa statului și a direcției politice a României. În acest sens, Bănescu pare să justifice măsura luată nu printr-o încălcare a legii, ci prin percepția sa asupra „onestității” și „obiectivității” jurnalistice.
În finalul postării, Bănescu încearcă să respingă acuzația de cenzură, însă o face printr-o redefinire subiectivă a termenului: „A acuza de cenzură pe oricine discerne între fake-news și adevărul atent evitat nu e chiar o probă de onestitate și obiectivitate.”
Această poziție, însă, lasă deschisă întrebarea esențială: în ce măsură discernământul subiectiv al unui membru CNA poate înlocui o analiză juridică obiectivă?
Prin această intervenție, Vasile Bănescu nu doar că recunoaște implicit că decizia împotriva lui Marius Tucă a fost una cu puternice conotații politice și ideologice, dar și că în cadrul CNA se operează uneori cu criterii personale în detrimentul celor legale. Astfel, acuzațiile de cenzură care au fost formulate în spațiul public capătă o nouă greutate, mai ales în contextul în care CNA este o instituție chemată să apere pluralismul și libertatea de exprimare, nu să le definească în funcție de convingerile membrilor săi.
Fii primul care comentează