Banca Națională a României (BNR) se așteaptă ca inflația să treacă de 11% în perioada aprilie-iunie, adică după expirarea măsurilor de plafonare și compensare a facturilor la gaze și energie electrică. Scumpirile vor continua și în primele luni de vară, perioadă în care inflația va rămâne peste 10%, estimează BNR.
”Persistă o multitudine de surse interconectate de incertitudini, cele din planul sănătății publice – în contextul noului val pandemic –, precum și cele asociate tensiunilor de pe piețele de energie recăpătând recent o pregnanță sporită. Pe acest fond, sprijinul acordat de autorități populației prin plafonarea prețurilor și, respectiv, compensarea facturilor, va implica rate anuale ale inflației IPC mai reduse în lunile de aplicare a acestor măsuri. Ulterior expirării acestor scheme, începând din luna aprilie și continuând apoi și pe parcursul anului, prețurile suportate de consumatorii casnici vor reflecta gradual, în funcție de momentul reînnoirii contractelor acestora, nivelurile mai ridicate din piețele de energie, care continuă să rămână relativ tensionate pe termen scurt”, se arată în Raportul asupra inflației, februarie 2022, elaborat de BNR.
Prognoza indică o dinamizare a ratei anuale a inflației IPC în luna aprilie, urmată de o decelerare graduală pe parcursul trimestrelor următoare, când sunt așteptate ajustări de mai mică amploare ale prețurilor energiei.
Pe acest fond, traiectoria ratei anuale a inflației din noul scenariu de bază a fost încă o dată revizuită substanțial în sens ascendent. Majorările ample și, totodată, persistente, ale prețurilor produselor energetice generează riscuri relevante și asupra evoluției
activității economice.
Deși seriile de date cu frecvență ridicată atestă continuarea avansului economiei și pe parcursul trimestrelor IV 2021 și I 2022, sunt preconizate atenuări de ritm ale acestuia. Din aceste motive, până la o normalizare a situației în plan medical și, respectiv, a evoluțiilor de pe piețele de energie, vor continua să predomine riscuri descendente la adresa activității economice și, respectiv, de sens opus asupra dinamicii prețurilor din economie. În plus, persistența unor astfel de turbulențe ar putea greva traiectoria variabilelor macroeconomice pe un orizont mai lung de timp.
Activitatea economică a resimțit în mod direct atât atingerea unor maxime, în octombrie anul trecut, în ce privește propagarea variantei Delta a coronavirusului, succedată de o ușoară detensionare în a doua parte a trimestrului IV 2021, cât și debutul în formă accelerată a transmiterii variantei Omicron, la începutul anului curent. Ca urmare, a continuat funcționarea cu sincope a lanțurilor globale de producție și aprovizionare iar, în cazul României, s-au accentuat vulnerabilitățile din plan medical, induse de o rată de vaccinare care rămâne încă extrem de redusă, toate potențate de întârzierea normalizării piețelor de energie. În aceste condiții, dinamica anuală a PIB a fost revizuită în sens descendent atât în 2021, cât și în 2022.
Deși, în continuare, contribuția majoritară la creșterea economică va reveni consumului gospodăriilor populației, perspectivele indică o atenuare mai importantă de ritm a cererii de consum în trimestrele IV 2021 și I 2022, ca efect al creșterilor prețurilor
energiei, care comprimă venitul disponibil real al populației. O atenuare a acestor evoluții ar putea fi indusă de majorarea punctului de pensie și a salariului minim de la începutul acestui an, precum și de implementarea unor măsuri sociale ce vizează
categorii de populație cu o înclinație mai ridicată spre consum.
Pe termen mediu, revenirea economiei și, odată cu aceasta, redresarea mai substanțială a pieței muncii ar fi de natură să consolideze evoluțiile favorabile ale componentei de consum.
Creșterile de prețuri ale produselor energetice și ale altor materii prime non-energetice de la nivel internațional au indus importante avansuri de ritm ale fluxului valoric al importurilor. Totodată, persistența constrângerilor ce vizează capacitățile de transport de la nivel global ori producția de bunuri intermediare (de exemplu, microcipurile, u impact notabil asupra industriei auto din România), precum și o încetinire de ritm a activității economice a partenerilor externi în ultima parte a anului trecut au perturbat și dinamica exporturilor românești.
Ulterior publicării Raportului din luna noiembrie 2021 s-au materializat o serie de riscuri cu un pronunțat impact inflaționist, preponderent asupra componentelor coșului de consum aflate în afara controlului politicii monetare, în special pe segmentul bunurilor energetice (combustibili, gaze naturale și energie electrică).
De altfel, revizuiri ample în sens ascendent ale proiecțiilor privind rata inflației IPC au fost vizibile în majoritatea țărilor, inclusiv în zona euro și, mai ales, în economiile din Europa Centrală și de Est, unde se preconizează, similar României, atingerea unor paliere foarte înalte ale indicatorului raportat la valorile istorice. Presiuni inflaționiste mai pronunțate au continuat să fie vizibile și la nivelul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, componenta urmând să atingă 4,0 la sută în decembrie 2022 și 3,2 la sută în decembrie 2023, după ce indicatorul este de așteptat să evolueze, în perspectivă imediată, pe o traiectorie marginal ascendentă (valori de 5,3 la sută atât în martie, cât și în iunie 2022).
În ceea ce privește determinanții fundamentali ai inflației CORE2 ajustat, sunt de notat noi ajustări pronunțat ascendente ale
așteptărilor privind inflația, mai ales pe termen scurt, vizibile atât în cazul operatorilor conomici, cât și al analiștilor bancari. Acestea reflectă inclusiv impactul persistent al majorărilor prețurilor produselor energetice asupra costurilor de producție
ale companiilor, de natură să afecteze, cu un anumit decalaj de timp, depinzând și de configurația cererii agregate, prețurile cvasitotalității bunurilor și serviciilor destinate consumului.
Natura sincronizată a șocurilor de ofertă de pe plan internațional a configurat presiuni în creștere și din partea prețurilor bunurilor din import. În schimb, cele asociate cererii agregate interne și-au atenuat atât nivelul, cât și dinamica față de Raportul anterior.
Rata anuală a inflației IPC este proiectată la valoarea de 9,6 la sută în luna decembrie 2022, cu un maxim al indicatorului localizat pe parcursul lunii aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin al consumatorilor casnici de energie electrică și gazenaturale, conform prevederilor legislației în vigoare la data publicării prezentului Raport. Majorări ale prețurilor la energia electrică și gazele naturale, dar de magnitudini semnificativ mai reduse, sunt preconizate și în iulie și, respectiv, octombrie 2022, fiind justificate de reînnoirea contractelor de furnizare. Astfel, traiectoria inflației va rămâne ridicată până la finele trimestrului III 2023, urmând ca un trimestru mai târziu să eintre în intervalul țintei; în decembrie 2023, proiecția indică o valoare de 3,2 la sută.
Față de Raportul din noiembrie 2021 noua proiecție este mai ridicată cu 3,7 puncte procentuale pentru finele anului curent, din care 3,5 puncte procentuale asociate componentei „energie” a coșului de consum, aflată în afara controlului politicii monetare.
Fii primul care comentează