Agitația cu accente de isterie privind mărimea prejudiciului de la care trebuie pedepsit (cu 2-7 ani) autorul unui abuz în serviciu mă pune pe gânduri.
USR-ul și publicul său, în dorința unei asanări a societății românești, militează insistent pentru pedeapsa cu pușcăria. Mulți dintre cei tineri vor pedeapsă cu detenție pentru orice încălcare de lege. Să crape făptuitorul, să moară în pușcărie, să țină minte, el și neamul lui. Este o psihologie a băgatului de frici și spaime în cei care comit un abuz. Arestarea și condamnarea au fost principalele noțiuni din comportamentul Monicăi Macovei, Laurei Codruța Kovesi, a lui Negulescu Portocală și a Cameliei Bogdan. Preferința pentru arestare și condamnarea a născut abuzuri cumplite. Nu dețin informații statistice despre procentul cu care domnia feroce a Laurei Kovesi a diminuat corupția. În schimb, din nenumăratele clasări de dosare care au făcut vâlvă și i-au făcut o faimă nemeritată, rezultă un număr exagerat de abuzuri comise de procurori. Sunt pagubele produse în viața celor arestați cu lunile și târâți prin procese în care au pierdut mai mult de 250.000 de lei mai mari decât un abuz în seriviu?
Desigur, nu le putem compara. Dar am putea măcar să cădem pe gânduri. O fi această voluptate a arestării și a pledoariei pentru condamnare un exces, semnul unei sărăcii sufletești, a unei cruzimi, a unui primitivism, a unei înclinații spre tratamente cu pedepse cât mai mari, mîine-pomâine poate chiar inclusiv cu chinuri? Chiar nimic n-am învățat din abuzurile tipului de comportament a la Codruța Kovesi, a la Portocală?
Așa curată într-ale dreptății a fost Monica Macovei?
Uite că viața ne arată contrariul, chiar dacă ea se face că nu-l vede și nu-l recunoaște. Și, indiferent cum o tricotează, „pricea se arată”.
Ce-i așa de sfârșitul lumii în noul amendament?
„Fapta funcţionarului public, care cu ştiinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege (…) ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Dispoziţiile privind condiţia ca paguba să fie mai mare de 250.000 lei nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o fracţiune de abuz în serviciu ori pe neglijenţă în serviciu, într-un interval de cinci ani de la data rămânerii definitive a hotărâri judecătoreşti de condamnare”.
Oricum nu se anulează achitarea prejudiciului. Mai mult, ”cu aceeași pedeapsă ( pușcărie de la 2 la 7 ani) se pedepsește şi fapta funcţionarului public care, în atribuţiile de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică etc.
În 2017, protestele au fost mai mult pentru dărâmarea lui Liviu Dragnea decât pentru blocarea unor posibile excese. Care excese, mai târziu, au fost comise exact de cei susținuți.
Țipă isteric un fel de lume cu înclinații pentru abuzurile de drept!
Fii primul care comentează