America pune la îndoială ceea ce ea a creat: Globalizarea

Luînd cuvîntul la Forumul de la Davos, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pune la îndoială esența procesului de globalizare, definitoriu pentru Lumea ultimilor decenii, și anume liberul schimb:

„Comerțul internațional a adus, fără îndoială, multă prosperitate, dar trebuie să admitem că alegerile noastre economice au avut consecințe pentru securitatea noastră. Libertatea e mai importantă decît comerțul liber. Protejarea valorilor noastre e mai importantă decît profitul. Vedem azi noi tehnologii distructive, inteligență artificială, sisteme autonome integrate în toate armele moderne. Dacă dăm această tehnologie, poate vom cîștiga niște bani, dar ne vom submina securitatea.”

Secretarul general al NATO e de profesie politician. A fost premier al Norvegiei. Și nu un politician de Dreapta, belicos prin angajament electorat mai mult sau mai puțin respectat, ci un politician de Stînga.
O organizație militară precum NATO e ca o cazarmă. După mai mult timp de stat într-o cazarmă și Marcel Proust devine Moș Teacă. Funcția de secretar general NATO a făcut dintr-un politician de Stînga precum Jens Stoltenberg un militarist înverșunat. Nu e singurul caz în care, pus în fruntea unei instituții militare pentru a asigura controlul democratic al instituției, un civil se turmentează atît de tare încît se visează sergent major ajuns peste noapte mareșal. Tot la NATO s-a petrecut asta cu Mircea Geoană. Mircea Geoană e civil din cap pînă-n picioare. Ca social-democrat, ar trebui să aibă drept slogan: Nu baze militare, ci instituții școlare!

De cînd a ajuns secretar general NATO, ai crede că e general dinainte de a deveni embrion.
În România s-a petrecut o transformare spectaculoasă de acest gen cu Vasile Dâncu, sociolog de profesie, ba chiar și nițel filosof. Numit ministru al Apărării Naționale, Vasile Dâncu umple televizoarele Coaliției de guvernare cu părerile sale despre armament, despre război și despre armată pe cît de puerile, pe atît de milităroase.

Din cîte se vede mai sus, Jens Stoltenberg avansează o teză care ar putea descumpăni pe toți cei care am învățat la școală că lumea de azi e una a comerțului liber, a concurenței capitaliste, din totdeauna motorul progresului tehnico-științific al omenirii. Posibilitatea de a face comerț înseamnă posibilitatea oamenilor de a comunica. În Istorie pînă și Genghis Han, întruchiparea Dictatorului fără nuanțe, s-a străduit să asigure condițiile schimbului de produse, dar și de valori în Lumea cucerită de el cu sabia și cu arcul.

Ce ne anunță secretarul general NATO sub acoperirea vorbelor mari gen Libertatea e mai importantă decît comerțul liber?
Înlocuirea comerțului liber, cel pentru care după căderea comunismului Noii stăpîni, americanii, ne-au pisat la cap că reprezintă esența capitalismului, cu un comerț cenzurat, în care spre deosebire de lumea globalizată, fiecare națiune să se închidă în sine însăși pe motiv că schimbul liber îi afectează libertatea.

Vorbește secretarul general NATO de capul lui?
Firește că nu.
Prin gura lui vorbește America. America a fost, după al Doilea Război Mondial, campioana comerțului liber într-o lume a globalizării. Un produs ieftin și bun își face loc de a lungul și de a latul planetei după legea profitului. America a fost interesată în afirmarea comerțului liber, fără nici o constrîngere, pentru că America producea ieftin și de calitate. Așa cum arată Donald Trump în cartea sa de referință, America crispată, orbită de rolul de Jandarm al lumii, America e pe cale să piardă competiția în materie de produse cu țări precum China, India. Și în loc să se întoarcă asupra Americii, pentru a stimula producția internă, pentru a concentra industria pe produse bune și ieftine, administrația Biden a inventat comerțul cenzurat. Tehnologia 5 G produsă de Huawei n-are concurent pe planetă. America stă prost la acest capitol. Pentru a contracara succesele Chinei în materie de produse ieftine și bune, America n-a apelat la măsurile menite a spori competivitatea produselor americane într-o Lume globalizată. Ea a interzis ؘ– și a impus asta și sateliților săi din Europa – să nu mai cumpere tehnologie Huawei pe motiv că s-ar pune astfel la îndoială securitatea țărilor care ar folosi această tehnologie. Chinezii de la Huawei au respins acuzația. Americanii au continuat s-o susțină. Secretarul general NATO, pe post de purtător de cuvînt al Administrației americane, propune ca nu numai în cazul Tehnologiei 5 G, dar și în toate cazurile de produse Occidentul să cenzureze schimbul comercial după criteriul siguranței naționale. Dacă, de exemplu, un produs vine din China el trebuie respins, chiar dacă e ieftin și bun, pentru că are drept producător un stat comunist.

E ceea ce se întîmplă în prezent cu petrolul rusesc.
Deși el e mai ieftin și mai bun decît petrolul american, Occidentul trebuie să respingă petrolul produs de o dictatură în favoarea petrolului american, produs de o democrație.
N-are importanță că petrolul lichefiat e mult mai scump decît cel rusesc. Țările satelit ale Americii din Uniunea Europeană, precum Germania, trebuie să-l cumpere, pentru că vine dintr-o țară democratică. Pe vremea Veneției strălucitoare, cei mai europeni dintre europeni nu refuzau mătasea din China pe motiv că vine dintr-o țară autocrată.

În schimb, România comunistă refuza camioanele din Occident pe motiv că sînt produse în țări în care funcționează exploatarea omului de către om.
Erau cumpărate însă camioane din Uniunea Sovietică, mult mai proaste și mai scumpe, pe motiv că sînt fabricate în Țara Socialismului Răsare.
De la acest exemplu va fi pornit propunerea lui Jens Stoltenberg?

„ARTICOL PRELUAT CU ACORDUL AUTORULUI DE PE SITE-UL CRISTOIUBLOG.RO”

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*