Declarația președintei Moldovei, Maia Sandu, privind acțiunile de destabilizare a țării de către Federația Rusă a apărut de nicăieri și este greu de înțeles, mai ales că punctul de plecare îl reprezintă tot niște declarații, mai exact ale lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, despre care Maia Sandu spune că „au fost confirmate de instituțiile noastre”, adică de serviciile secrete ale Moldovei!
Cine citește cu atenție declarația va observa, desigur, că în vizorul președintei Maia Sandu sunt protestele din Moldova față de nivelul scăzut de trai, creșterea prețurilor și a inflației, toate fiind îndreptate, în mod firesc, spre Guvern și Președinție, căci aceste instituții sunt responsabile de aceste probleme. Să revedem ce spune Maia Sandu în Declarația sa:
„În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică, care trebuia să provoace nemulțumiri majore în rândul populației și să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente”! Parcă îl aud pe Ion Iliescu când vorbea de „bandele de legionari” din Piața Universității!
Dar, așa se întâmplă în toate țările lumii, inclusiv în cele cu un îndelungat exercițiu democratic. În acest sens, să ne uităm la Franța sau Germania, unde mișcările de protest sunt mult mai ample și nimeni nu s-a gândit să le pună pe seama Federației Ruse, deși ele sunt organizate de sindicate, adică de organizații cunoscute ca fiind, de regulă, de stânga.
Din declarația Maiei Sandu desprindem și faptul că președinta Moldovei are în vizor și Opoziția din țara sa. Să citim din declarație: „În realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne, dar în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea Șor și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine, și pe mai multe persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc”.
Nu sunt la zi cu informațiile despre politica din Republica Moldova, dar știu că „Partidul Șor” este un partid parlamentar, care are 9 deputați, aleși în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, deci funcționează legal. Și, atunci, cum își permite chiar președinta țării să-l numească „grupare criminală”? A luat-o pe urma lui Klaus Iohannis care vorbea în termeni apropiați despre PSD, după care a adus acest partid la guvernare, alături de PNL? Dacă Partidul Șor este o grupare criminală, nu era normal ca el să fie scos în afara legii? Iar dacă nu este așa, atunci Maia Sandu nu trebuie să răspundă pentru aceste afirmații anti-democratice față de un partid parlamentar, ales de cetățeni?
Maia Sandu vorbește în aceiași termeni despre Plahotniuc. Nici despre el nu știu mare lucru în afara unor articole de presă.
Dar, dacă vorbim despre „persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc”, nu trebuie să omitem faptul că o asemenea persoană este și Marian Lupu, decorat de Klaus Iohannis cu ordinul „Steaua României”, deși a fost unul dintre liderii Partidul Democrat (PD) în timpul conducerii de facto a partidului de către oligarhul Vlad Plahotniuc! Este același personaj care nu recunoștea limba română în Moldova. Îl trece Maia Sandu și pe Klaus Iohannis între acele „persoane”?
Aceste puncte din „Declarațiile Președintei Maia Sandu despre situația securității din Republica Moldova” arată o ciudată perspectivă a politicii sale, mai ales după înlăturarea din fruntea guvernului a Nataliei Gavrilița de acum câteva zile, pe fondul unor neînțelegeri la vârful partidului de guvernare, PAS, pentru a fi înlocuită de Dorin Recean, consilier prezidențial al Maiei Sandu!
Nu m-aș fi amestecat în chestiunea aceasta de politică internă a Moldovei dacă n-aș fi sesizat în această Declarația a președintei Maia Sandu un derapaj evident de la principiile democratice, prevăzute chiar în Constituție, la art. 5, cap. „Democrația și pluralismul politic”:
În acest sens, atacul violent al Maiei Sandu împotriva partidelor de Opoziție nu este altceva decât un atac la democrație, căci el este îndreptat către partide legal constituite și care sunt legitimate de votul cetățenilor care au trimis în Parlament candidați ai acestor formațiuni politice.
Dacă aceste partide încalcă legea sau se situează în afara ei prin ideologie sau fapte, atunci ele ar trebui scoase în afara legii, altfel atacurile rămân în zona periculoasă a dictaturii, care presupune ca primă măsură tocmai renunțarea la pluralismul politic, așa cum prevede chiar Constituția Moldovei la articolul citat mai sus.
Mi-e teamă, însă, că acest tip de reacție al președintei Maia Sandu nu are legătură cu așa-zisa „destabilizare” a țării pe care și-ar dori-o forțele externe, mai exact din Rusia, încercare ce ar putea să fie reală, cât cu un proiect secret al Maiei Sandu, prin care ar vrea să pună Moldova pe harta conflictului din Ucraina, țară cu care se și învecinează!
În acest moment, Constituția Moldovei, la art. 11, „proclamă neutralitatea permanentă” a țării și – atenție! – „nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”! Iată și textul acestui articol din Constituția Moldovei:
Să punem acum acel pasaj din Declarația Maiei Sandu în care vorbea despre schimbarea legislației: explicit pentru SIS (serviciul secret) și Procuratură, în subsidiar pentru a combate riscurile de securitate:
„Parlamentul Republicii Moldova trebuie să adopte, în cel mai scurt timp, proiectele de lege care vor oferi SIS și procuraturii instrumentele necesare pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității țării”.
Dacă ne uităm pe harta Europei, observăm că Moldova are o poziție strategică importantă, fiind situată la granița de S-V a Ucrainei și în vecinătatea estică a României, foarte apropiată de Odesa, ținta Rusiei în război, dar și de Baza militară NATO de la M. Kogălniceanu. Poate fi ignorată această poziție? Iată harta:
În acest moment, NATO nu poate amplasa în Moldova trupe și material militar, căci Constituția interzice categoric acest lucru. În schimb, Rusia are un avantaj prin existența Transnistriei, parte a Moldovei controlată de forțe pro-Rusia, așa cum vedem mai bine pe harta Moldovei, unde granița regiunii Transmistria cu Ucraina este mai mult decât jumătate din cei 939 km cât are toată granița cu Ucraina:
În acest context geostrategic, nu cumva Maia Sandu, președinta Moldovei, în această Declarație apocaliptică despre starea de securitate a țării, intenționează să modifice Constituția pentru a permite ceea ce acum este interzis, adică AMPLASAREA DE TRUPE STRĂINE ȘI ARMAMENT PE TERITORIUL MOLDOVEI?
Vom vedea dacă nu cumva aceasta este miza reală a demisiei fostului Prim-ministru și numirea în funcție a consilierului Maiei Sandu tocmai pe probleme de securitate, adică modificarea Constituției și abrogarea acelui articol 11, citat mai sus! Care vor fi consecințele este greu de prevăzut, cert este însă că o astfel de decizie ar însemna intrarea Moldovei în război! Ceea ce, așa cum se desprinde și din declarația provocatoare a lui Zelenski, la care, de altfel, trimite chiar de Maia Sandu la începutul propriei sale declarații: „În ultimele zile, au apărut în spațiul public discuții cu privire la securitatea țării noastre. Declarațiile Președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizare a Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre”.
De altfel, Maia Sandu vorbește tocmai de „partenerii noștri ucraineni”, care ar fi recepționat nu numai informații, ci chiar documente despre „organizarea acestor activități subversive”! Dar, atunci, de ce, în locul unui discurs apocaliptic, nu a prezentat o parte din aceste documente care ar fi convins opinia publică internă și internațională că pericolele despre care vorbește sunt reale?
Se știe, însă, că o astfel de strategie se folosește mai ales atunci când există un scenariu pus la cale din timp, în care părțile știu că un asemenea discurs este important nu atât prin ceea ce spune, cât, mai ales, prin ceea ce ascunde!
Declarația președintei Moldovei, Maia Sandu, privind acțiunile de destabilizare a țării de către Federația Rusă a apărut de nicăieri și este greu de înțeles, mai ales că punctul de plecare îl reprezintă tot niște declarații, mai exact ale lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, despre care Maia Sandu spune că „au fost confirmate de instituțiile noastre”, adică de serviciile secrete ale Moldovei!
Cine citește cu atenție declarația va observa, desigur, că în vizorul președintei Maia Sandu sunt protestele din Moldova față de nivelul scăzut de trai, creșterea prețurilor și a inflației, toate fiind îndreptate, în mod firesc, spre Guvern și Președinție, căci aceste instituții sunt responsabile de aceste probleme. Să revedem ce spune Maia Sandu în Declarația sa:
„În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică, care trebuia să provoace nemulțumiri majore în rândul populației și să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente”! Parcă îl aud pe Ion Iliescu când vorbea de „bandele de legionari” din Piața Universității!
Dar, așa se întâmplă în toate țările lumii, inclusiv în cele cu un îndelungat exercițiu democratic. În acest sens, să ne uităm la Franța sau Germania, unde mișcările de protest sunt mult mai ample și nimeni nu s-a gândit să le pună pe seama Federației Ruse, deși ele sunt organizate de sindicate, adică de organizații cunoscute ca fiind, de regulă, de stânga.
Din declarația Maiei Sandu desprindem și faptul că președinta Moldovei are în vizor și Opoziția din țara sa. Să citim din declarație: „În realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne, dar în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea Șor și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine, și pe mai multe persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc”.
Nu sunt la zi cu informațiile despre politica din Republica Moldova, dar știu că „Partidul Șor” este un partid parlamentar, care are 9 deputați, aleși în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, deci funcționează legal. Și, atunci, cum își permite chiar președinta țării să-l numească „grupare criminală”? A luat-o pe urma lui Klaus Iohannis care vorbea în termeni apropiați despre PSD, după care a adus acest partid la guvernare, alături de PNL? Dacă Partidul Șor este o grupare criminală, nu era normal ca el să fie scos în afara legii? Iar dacă nu este așa, atunci Maia Sandu nu trebuie să răspundă pentru aceste afirmații anti-democratice față de un partid parlamentar, ales de cetățeni?
Maia Sandu vorbește în aceiași termeni despre Plahotniuc. Nici despre el nu știu mare lucru în afara unor articole de presă.
Dar, dacă vorbim despre „persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc”, nu trebuie să omitem faptul că o asemenea persoană este și Marian Lupu, decorat de Klaus Iohannis cu ordinul „Steaua României”, deși a fost unul dintre liderii Partidul Democrat (PD) în timpul conducerii de facto a partidului de către oligarhul Vlad Plahotniuc! Este același personaj care nu recunoștea limba română în Moldova. Îl trece Maia Sandu și pe Klaus Iohannis între acele „persoane”?
Aceste puncte din „Declarațiile Președintei Maia Sandu despre situația securității din Republica Moldova” arată o ciudată perspectivă a politicii sale, mai ales după înlăturarea din fruntea guvernului a Nataliei Gavrilița de acum câteva zile, pe fondul unor neînțelegeri la vârful partidului de guvernare, PAS, pentru a fi înlocuită de Dorin Recean, consilier prezidențial al Maiei Sandu!
Nu m-aș fi amestecat în chestiunea aceasta de politică internă a Moldovei dacă n-aș fi sesizat în această Declarația a președintei Maia Sandu un derapaj evident de la principiile democratice, prevăzute chiar în Constituție, la art. 5, cap. „Democrația și pluralismul politic”:
În acest sens, atacul violent al Maiei Sandu împotriva partidelor de Opoziție nu este altceva decît un atac la democrație, căci el este îndreptat către partide legal constituite și care sunt legitimate de votul cetățenilor care au trimis în Parlament candidați ai acestor formațiuni politice.
Dacă aceste partide încalcă legea sau se situează în afara ei prin ideologie sau fapte, atunci ele ar trebui scoase în afara legii, altfel atacurile rămân în zona periculoasă a dictaturii, care presupune ca primă măsură tocmai renunțarea la pluralismul politic, așa cum prevede chiar Constituția Moldovei la articolul citat mai sus.
Mi-e teamă, însă, că acest tip de reacție al președintei Maia Sandu nu are legătură cu așa-zisa „destabilizare” a țării pe care și-ar dori-o forțele externe, mai exact din Rusia, încercare ce ar putea să fie reală, cât cu un proiect secret al Maiei Sandu, prin care ar vrea să pună Moldova pe harta conflictului din Ucraina, țară cu care se și învecinează!
În acest moment, Constituția Moldovei, la art. 11, „proclamă neutralitatea permanentă” a țării și – atenție! – „nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”! Iată și textul acestui articol din Constituția Moldovei:
Să punem acum acel pasaj din Declarația Maiei Sandu în care vorbea despre schimbarea legislației: explicit pentru SIS (serviciul secret) și Procuratură, în subsidiar pentru a combate riscurile de securitate:
„Parlamentul Republicii Moldova trebuie să adopte, în cel mai scurt timp, proiectele de lege care vor oferi SIS și procuraturii instrumentele necesare pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității țării”.
Dacă ne uităm pe harta Europei, observăm că Moldova are o poziție strategică importantă, fiind situată la granița de S-V a Ucrainei și în vecinătatea estică a României, foarte apropiată de Odesa, ținta Rusiei în război, dar și de Baza militară NATO de la M. Kogălniceanu. Poate fi ignorată această poziție? Iată harta:
În acest moment, NATO nu poate amplasa în Moldova trupe și material militar, căci Constituția interzice categoric acest lucru. În schimb, Rusia are un avantaj prin existența Transnistriei, parte a Moldovei controlată de forțe pro-Rusia, așa cum vedem mai bine pe harta Moldovei, unde granița regiunii Transmistria cu Ucraina este mai mult decât jumătate din cei 939 km cât are toată granița cu Ucraina:
În acest context geostrategic, nu cumva Maia Sandu, președinta Moldovei, în această Declarație apocaliptică despre starea de securitate a țării, intenționează să modifice Constituția pentru a permite ceea ce acum este interzis, adică AMPLASAREA DE TRUPE STRĂINE ȘI ARMAMENT PE TERITORIUL MOLDOVEI?
Vom vedea dacă nu cumva aceasta este miza reală a demisiei fostului Prim-ministru și numirea în funcție a consilierului Maiei Sandu tocmai pe probleme de securitate, adică modificarea Constituției și abrogarea acelui articol 11, citat mai sus! Care vor fi consecințele este greu de prevăzut, cert este însă că o astfel de decizie ar însemna intrarea Moldovei în război! Ceea ce, așa cum se desprinde și din declarația provocatoare a lui Zelenski, la care, de altfel, trimite chiar de Maia Sandu la începutul propriei sale declarații: „În ultimele zile, au apărut în spațiul public discuții cu privire la securitatea țării noastre. Declarațiile Președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizare a Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre”.
De altfel, Maia Sandu vorbește tocmai de „partenerii noștri ucraineni”, care ar fi recepționat nu numai informații, ci chiar documente despre „organizarea acestor activități subversive”! Dar, atunci, de ce, în locul unui discurs apocaliptic, nu a prezentat o parte din aceste documente care ar fi convins opinia publică internă și internațională că pericolele despre care vorbește sunt reale?
Se știe, însă, că o astfel de strategie se folosește mai ales atunci când există un scenariu pus la cale din timp, în care părțile știu că un asemenea discurs este important nu atât prin ceea ce spune, cât, mai ales, prin ceea ce ascunde!
Fii primul care comentează