Ne-am ars sau ne facem că plouă? Nu mai merge cu interpretări, nici cu sictir, nici cu amăgiri. Am ajuns un subiect rușinos și super analizat pe harta lumii și temă de dezbatere la facultățile de drept și la toate dezbaterile despre libertăți. Ba și temă de casă pentru propagandiștii plătiți să mai îndulcească situația. Mai apare cîte un fake news despre documentul sau despre poziția Comisiei de la Veneția, dar în România lucrurile au rămas cum au fost. Nu se lucrează la nici o punere de acord. Ba este mai rău decît în momentul apariției Concluziilor Comisiei de la Veneția. Biroul Electoral Central a devenit și el organ de interpretare juridică și a luat-o pe urmele CCR.
– Nu vorbești frumos, n-ai ce căuta în competiția electorală! Analiștii formați în Rețeaua Soros chiar susțin că un candidat poate fi judecat și de un concurent. Nu trebuie musai să fie judecător și să aibă habar de Drept Constituțional și de legi privitoare la procesul electoral. Este suficient să ridice mîna cînd trebuie validată o măsură comandată de sus. Și gata!
Aproape zilnic primesc fotocopii și linkuri de articole publicate în străinătate despre acest caz. Ce s-a întîmplat în alegerile din România este în continuare un subiect negru la adresa țării noastre. La fel ca în lunile de după Mineriada din 1990, cînd am fost priviți ca niște sălbatici. Acum, nu mai suntem taxați pentru cruzime, ci pentru mult mai rău. Pentru prostie, neștiință de carte, abuz, comportament nedemocratic. E mai ceva ca după 13-15 iunie 1990! Atunci, era vorba despre un comportament violent al unui grup social, folosit în consolidarea puterii abia preluate de autorii loviturii de stat și de succesorii PCR. Acum, avem de-a face cu o mutilare a statului de drept tot sub conducerea statului de drept comandat de aparatul european de coordonare a țărilor membre ale Uniunii Europene.
Oricît a fost de susținută această decizie a CCR de cancelariile europene, ea a fost evaluată extrem de critic de Comisia de la Veneția într-un raport Urgent publicat pe 27 ianuarie 2025.
Cît este Comisia de la Veneția de organism al Consiliului Europei, ea a lăsat să se înțeleagă că anularea alegerilor din decembrie 2024 a fost o formă de a trata cu picioarele reguli elementare ale statului de drept. Numai că nu a scris negru pe alb că România a avut parte de o lovitură de stat ambalată într-o măsură aparent constituțională de combatere a nenumărate și nedovedite încălcări ale legii.
Pînă la noi „ordine”, felul în care CCR și BEC au anulat alegerile și mai apoi candidații rămîne antologic și în totală contradicție (conflict) cu recomandările Comisiei de la Veneția. Pe de o parte, rîde lumea de noi, iar pe de alta, instituțiile statului interzic ce vor. S-au învățat cu aplicarea de interdicții ca pisica la borcanul cu smîntînă. Și le aplică, una cîte una. Mai că ne putem aștepta la orice.
Și, cu toate acestea, presiunea publică de reabilitare a statului de drept este ca și inexistentă. Autoritățile și presa slugarnică joacă tontoroiul și se fac petreceri că am scăpat de o belea, că au salvat țara de la un mare necaz și că ne îndreptăm vertiginos spre o „țară ca afară!”. Abia că se mai pomenește de „reluarea turului doi”, ceea ce ar fi egal cu refacerea Mineriadei din 1990 sau a cutremurului din martie 1977.
Care să fie calea de ieșire din această situație păguboasă pentru percepția României? Îngropăm episodul alegerilor anulate din 2024 cu alte alegeri făcute pe o listă de candidați tăiată cu foarfeca și dreasă din participanți ca să iasă bine?
Concluziile Comisiei de la Veneția rămîn valabile, dar nimeni nu se mai apleacă asupra lor. În ciuda scotocelilor ordonate și comise de Poliție, probele nu se pupă cu acuzațiile. Ba, în loc să primim dovezi, încep să apară mai multe informații despre anularea alegerilor din țara noastră la comanda unor personaje aflate în fruntea Comisiei Europene. Din ce în ce mai mulți spun că a fost ordin de la Madam. Ne prefacem că votăm ca să iasă Nicușor Dan care, de fapt, se potrivește ca Iohannis la NATO?
Pentru că ieșirea din încurcătură nu-i o treabă jurnalistică, nu-mi rămîne decît să reiau Concluziile Comisiei de la Veneția, date publicității pe 27 ianuarie 2025. Și, pentru a nu fi acuzat că le-am tradus greșit, le reproduc cu copy paste de pe site-ul instituției în speranța că parlamentarii români își aduc aminte ce problemă enormă are țara lor.
”78. The Venice Commission makes the following key recommendations:
A. Decisions to cancel election results should be taken by the highest electoral body and such decisions should be reviewable by the highest judicial body, the constitutional court or a specialised electoral court when such a judicial body exists [para. 21]; B. The power of constitutional courts to invalidate elections ex officio – if any – should be limited to exceptional circumstances and clearly regulated [para. 27]; C. The cancellation of a part of elections or elections as a whole can be allowed only under very exceptional circumstances as ultima ratio and on the condition that irregularities in the electoral process may have affected the outcome of the vote [paras 18 and 39]; D. The decision-making process concerning election results must be accompanied by adequate and sufficient safeguards ensuring, in particular, a fair and objective procedure and a sufficiently reasoned decision based on clearly established facts which prove irregularities that are so significant that they may have influenced the outcome of the election; affected parties must have the opportunity to submit their views and evidence, and the discretion of the judge considering election matters should be guided and limited by conditions set out in the law; decisions must be taken within reasonable time-limits [paras 16, 28, 31, 33]; E. It should be possible to challenge election results based on violations of electoral rights, freedoms and interests by the State, public and private electoral stakeholders, and on CDL-PI(2025)001 – 20 – Opinion No. 1218/2024 influence of the media, and of social media in particular, including those sponsored and financed from abroad [paras 48 and 49]; F. States should regulate the consequences of information disorders, cyber-attacks and other digital threats to electoral integrity; candidates and parties must be granted fair and equitable access to online media, and regulations should be implemented to ensure that artificial intelligence systems by internet intermediaries do not favour certain parties or candidates over others [paras 54 and 55]; G. The general rules on campaign finance and transparency should be applied to online campaigning using social media platforms; States should also regulate that online electoral advertising must be identified as such and must be transparent, and that social media platforms are required to disclose data on political advertising and their sponsors [paras 56 and 58]”.
Fii primul care comentează