Am promis, și iată că mă țin de cuvânt, să fac o serie de referiri, cred eu, utile despre George
Soros și influența lui în România, începând din 1990 și până în prezent. E important să
înțelegem rolul pe care îl joacă, pentru că, în prezent, el și încrengătura de fundații pe care le
conduce se află în avanpostul unei confruntări la nivel mondial între globaliști și suveraniști,
între progresiști neomarxiști și conservatori, război care se poartă și în România.
Astăzi, George Soros are 94 de ani și, conform cunoscutei publicații Forbes, dispune de 7,2
miliarde de dolari. Deci, este mult mai puțin bogat decât Elon Musk, dar, în timp ce acesta din
urmă joacă un rol important în administrația Trump, George Soros acționează aproape pe întreg
mapamondul printr-o rețea de organizații create de „Fundația pentru o Societate Deschisă”, pe
care a creat-o și care l-a consacrat. Prin intermediul acestei fundații, George Soros a controlat
sute de miliarde de dolari din banii contribuabililor americani, pe care i-a dirijat printr-o veritabilă
rețea de vase capilare în întreaga lume occidentală, utilizându-i cu un profit imens personal,
constând mai degrabă în influență decât în bani, atât în state puternice occidentale și în
organizații cum este, de pildă, Uniunea Europeană, cât și în state din lumea întreagă
considerate captive.
Acești bani și încrengătura de fundații prin care ei au fost distribuiți către sute de mii de activiști
i-au permis treptat lui George Soros ca, după ce a creat puternice zone de presiune politică în
comunități și în state, să pună mâna, prin reprezentanții săi, în multe dintre statele lumii, pe o
serie întreagă de pârghii de comandă politică, prin intermediul cărora sumele de bani distribuite
s-au putut întoarce cu mari beneficii în folosul imperiului mondial pe care l-a construit. Imperiul
Soros este un imperiu paralel cu tot ceea ce cunoaștem în lume, începând cu administrația
americană, continuând cu Uniunea Europeană, unde deține în continuare importante puncte de
comandă și, mai departe, cu state disparate.
Odată cu căderea Zidului Berlinului și încheierea Războiului Rece, miliardarului George Soros i
s-au deschis uriașe oportunități, în special în statele europene foste comuniste și extrem de
vulnerabile după retragerea trupelor și influenței sovietice. A început cu Ungaria, statul în care
s-a născut și unde organizațiile sale, generate de Fundația pentru o Societate Deschisă, au
inițiat practic o vastă operațiune de pregătire a unor tineri înzestrați, pentru ca ulterior aceștia să
fie propulsați în viața politică și să consolideze influența miliardarului.
Una dintre primele operațiuni de acest fel din Ungaria l-a vizat chiar pe actualul premier, Viktor
Orban, în 1989 un tânăr activist politic din mișcarea Fidesz, transformată în partid politic. Când
l-am cunoscut pe Viktor Orban în 1990, imediat după evenimentele de la Târgu Mureș, acesta
era deja parlamentar și încă unul de succes. Ca și în cazul multor altor tineri din Ungaria,
George Soros a investit în pregătirea acestuia, care s-a desfășurat în universități din Occident.
Așa se explică de ce, în prezent, Viktor Orban a devenit nu numai un om politic puternic, cu o
voință bine articulată, dar și un jucător la nivel regional și, uneori, global redutabil, care știe să
acționeze ca un adevărat profesionist.
În urmă cu circa 10 ani, Viktor Orban a înțeles nu numai amploarea pe care o luase Fundația
pentru o Societate Deschisă, care se dezvoltase ca o caracatiță, ci și nocivitatea acesteia în
cazul Ungariei, unde, între altele, George Soros întemeiase chiar o universitate. Din acel
moment, Viktor Orban a rupt legăturile cu o parte din trecutul său, a devenit un adversar
puternic al rețelei Soros, pe care a eliminat-o din conducerea politică și administrativă a
Ungariei și, în final, a desființat și Universitatea Soros din Ungaria.
Viktor Orban este practic primul lider în Europa Centrală și de Est care, după ce a beneficiat de
„generozitatea” – observați ghilimelele – Fundației Soros, a intrat într-o coliziune frontală cu
aceasta.
Am recurs la exemplul de mai sus pentru a ajunge să spun câteva lucruri despre activitatea
acestei fundații în România. Pe George Soros l-am cunoscut în 1990, imediat după căderea
regimului comunist, când acesta a sosit în România la foarte scurt timp după ce o activistă de
origine română, stabilită în Statele Unite și pregătită temeinic acolo, devenită o colaboratoare
apropiată a sa, se întorsese la București pentru a contribui la dezvoltarea societății democratice
care urma să se edifice după căderea regimului Ceaușescu.
Sandra Pralong mi-a făcut cunoștință cu George Soros, care, imediat după căderea lui Nicolae
Ceaușescu, venise cu mult curaj în România, unde, ca și în alte țări, s-a angajat inițial în acțiuni
pe care am putea să le denumim până la un punct cu caracter filantropic.
România nu este, din păcate, în situația Ungariei, unde cel mai important lider politic, inițiat în
anii ’90 în arta conducerii politice și promovat de către Fundația Soros, a înțeles că, finalmente,
rolul acesteia era nociv și că drepturile și libertățile fundamentale urmau să fie capturate,
anihilate și aservite de către importantul miliardar. Astfel, influența lui George Soros este în
continuare consolidată, caracatița acestuia controlând, în prezent, la fel cum s-a întâmplat în
Statele Unite până la instaurarea regimului Trump și la fel cum se întâmplă astăzi la nivelul
Uniunii Europene, tot ceea ce înseamnă progresism de tip neomarxist și globalism.
Închei aici această scurtă prezentare a lui George Soros și a Fundației pentru o Societate
Deschisă, în speranța că voi fi bine înțeles și că aprecierile pe care le fac vor fi considerate a fi
corecte și de bună credință.
Fii primul care comentează