Ultimul sondaj de opinie – CURS, realizat între 22 ianuarie – 29 ianuarie 2022 – dat publicității pe 30 ianuarie 2022, a trecut practic neobservat. Televiziunile de știri n-au avut vreme de el, ocupate cum sînt de a-l întreba de dimineață pînă seara pe Mircea Geoană, care nu mai e Mircea Geoană, pur și simplu, ci Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO, cînd și cum va intra România în Război cu Federația Rusă, iar site-urile și blogurile l-au consemnat pur și simplu.
Una dintre explicațiile neglijării stă în absența schimbărilor spectaculoase. Din 30 decembrie 2021, cînd s-a dat publicității primul sondaj după formarea Guvernului Nicolae Ciucă, PSD stă pe primul loc, cu un procent situat în jurul lui 35%, iar PNL pare a se fi resemnat cu locul al II-lea, prin cele 17% puncte din sondaje.
De la instalarea noului Guvern, s-au dat publicității trei sondaje de opinie. Nici unul n-a beneficiat de o prea mare atenție din partea presei și a clasei politice. Explicația trimite la specificul acestei perioade. Pînă în 2024 nu se întrevede (nu luăm în calcul hachițele istoriei) nici o confruntare electorală. Sondajele sînt luate în seamă în anii electorali. Ele sînt folosite în bătălia dintre partide și chiar în bătălia din interiorul partidelor. Să nu neglijăm, în explicarea lipsei de interes, și o anume compromitere a sondajelor de opinie, folosite în ultimii ani nu de puține ori ca instrumente de manipulare a opiniei publice.
Și totuși, sondajul CURS merită o mult mai mare atenție, mai ales dacă ținem cont și de celelalte două sondaje. Se impune așa ceva, pentru că, după 25 noiembrie 2021, România are o situație specială. Prin formarea Coaliției PNL-PSD-UDMR-Minorități, bătălia electorală s-a mutat în interiorul Coaliției de Guvernare. Sondajul CURS trebuie analizat, așadar, nu din perspectiva raporturilor dintre Putere și Opoziție, ci din perspectiva raporturilor dintre PNL și PSD în cadrul Puterii. Tot un specific al României din ultimele două luni constă în lipsa de unitate la nivelul Opoziției. În timp ce în cadrul Puterii se desfășoară confruntarea surdă dintre PNL și PSD, în cadrul Opoziției se desfășoară confruntarea deschisă, violentă chiar, dintre AUR și USR.
În mai multe rînduri, am scris că PNL și PSD guvernează împreună cu ochii la sondaje și nu la obiectivele comune de interes național. Din acest punct de vedere, sondajul CURS confirmă o realitate evidențiată și de celelalte două sondaje:
PSD continuă să fie învingător în bătălia cu PNL. Ultimul sondaj dă PSD un procentaj de 35% dacă duminica viitoare ar fi alegeri, iar PNL, 17%. Sondajul din 30 decembrie 2021 plasa PSD pe primul loc, cu 39%, și PNL, pe locul al 2-lea, cu 18%. Sondajul din 27 ianuarie 2022 dă PSD 24,3%, iar PNL, 16,6%. Un sondaj realizat în perioada 17-22 noiembrie 2021, înainte de formarea Guvernului, credita PSD cu 38%, urmat de PNL, cu 18%. Firește, era greu de crezut că, în două luni, PNL ar fi putut răsturna clasamentul. Totuși, rămînerea la cifra de 18% după două luni de la încheierea Crizei politice și a frămîntărilor electorale din partid ar trebui să îngrijoreze conducerea PNL. S-ar impune asta cu atît mai mult cu cît în noul Guvern PSD are ministerele cele mai grele și cele mai expuse erodării, de la Ministerul Sănătății pînă la Ministerul Transporturilor. Cred că și urmare a unei strategii, PNL are ministere care-și pot permite să stea în plan secund.
Mai ales în condițiile în care PNL deține și funcția de premier, te-ai aștepta ca după 25 noiembrie 2021 (repet, cînd PNL a scăpat de responsabilitatea Crizei) se crească în sondaje.
Sînt mai multe explicații ale acestei situații, deloc confortabile, pentru PNL. Vom trece în revistă doar cîteva:
1) În cadrul Coaliției de Guvernare se remarcă înainte de toate o relație deja de rutină între PSD și PNL:
PSD vine aproape zilnic cu inițiative, cu propuneri.
PNL se mulțumește să reacționeze la aceste inițiative.
Reacțiile PNL sînt exprimate, fără excepție, de Florin Cîțu, președintele partidului. Florin Cîțu n-are pic de talent de politician. S-a văzut asta după ce n-a mai fost premier. Toate reacțiile PNL la inițiativele PSD sînt de combatere, de negare. Formulate însă de Florin Cîțu ele iau aspectul unor bombăneli ininteligibile sau și mai rău al unor scîncete. În nici un moment Florin Cîțu n-a explicat temeinic pe înțelesul Poporului de ce nu e de acord cu o anume inițiativă a PSD. S-a creat astfel impresia unui cîrtitor față de inițiativele PSD. Pe de o parte, a unui cîrtitor, de-al dracului, pe de alta, ale unui cîrtitor care lucrează împotriva premierului Nicolae Ciucă pentru a destrăma Coaliția.
2) Chiar de la formarea Guvernului, PSD s-a bazat pe imaginea unui partid matur, serios, care, o dată intrat într-o Coaliție de Guvernare, face tot ce-i stă în putință pentru ca ea să supraviețuiască. Deși presa USR-istă a făcut mare caz de ostilitatea electoratului PNL față de noua Coaliție, adevărul e că și electoratul de Dreapta în marea lui majoritate a ajuns la concluzia că în împrejurările dificile din ultima vreme România are nevoie de o Coaliție de Guvernare puternică. A funcționat și o reacție de bun simț. Ceva în genul, Dacă tot au făcut-o, hai să vedem cum merge! Poziția foarte bună a lui Nicolae Ciucă în sondaje trebuie explicată și prin imaginea sa de om care ține Coaliția în picioare. PNL n-a sesizat acest credit acordat de electorat Coaliției. Liderii PNL nu ostenesc nici acum, după două luni de la formarea Coaliției, să denunțe greșeala de a se fi aliat cu PSD, să atace pe miniștrii PSD. Românii s-au săturat de certurile celor de la Guvernare. Ei au pus și pun ineficiența unei guvernări și pe seama certurilor din Coaliție. Ușor de presupus că multe slăbiciuni ale actualei Guvernări sînt puse pe seama neînțelegerilor. Cum PNL trece drept partenerul scandalagiu, slăbiciunile Guvernării actuale sînt puse pe seama PNL.
Și aici responsabilitatea aparține lui Florin Cîțu. De la instalarea ca președinte al PNL, Florin Cîțu n-a lăsat o clipă impresia că e președintele partidului. Electoratul de Dreapta îl compară automat cu Ludovic Orban. Diferența e uriașă. Ludovic Orban s-a manifestat ca lider autentic al Partidului. Florin Cîțu, cel mult, ca purtător de cuvînt al PNL.
3) Nu în ultimul rînd PNL nu crește în sondaje din cauza situației schizofrenice din Partid.
Premierul nu e și președinte al PNL.
Prin urmare, nu se poate ști în nici un moment cîte din acțiunile lui Nicolae Ciucă sînt ale unui premier al întregii Coaliții, și cîte ale unui premier doar al PNL. Imaginea de bun premier a lui Nicolae Ciucă merge la capitalul PSD și nu de la cel al PNL.
Poate și pentru că Nicolae Ciucă lasă impresia că ascultă de Klaus Iohannis, ba chiar și de PSD, dar în nici un caz de Florin Cîțu sau de PNL.
Concluzia indiscutabilă:
Cîtă vreme Florin Cîțu va fi președinte al Partidului, PNL nu va urca în sondaje.
De picat, va pica, dar de suit, nu.
Fii primul care comentează