
Am primit pe adresa redacției un mesaj din partea unei persoane numită I.S., reprezentînd un site.
„Mă numesc I.S., sunt jurnalist la publicația Context.ro.
Înainte de a publica un material de presă în care veți fi menționat, dorim să vă oferim posibilitatea de a comenta anumite aspecte și de a oferi eventuale clarificări”.
Pentru că respectivul site sau ce o fi mă avertizează că trebuie să răspund pînă pe data de 5 martie orele 17, ora Europei Centrale, altfel doamna (domnișoara, redacția) consideră refuz, iar site-ul „Context.ro își rezervă dreptul de a utiliza integral sau parțial răspunsul dumneavoastră și de a-l distribui oricărei altei părți, după cum consideră potrivit”, iaca mă grăbesc să răspund și să public textul integral, așa cum l-am expediat organului întrebător.
Să o iau metodic, fără a comenta preocuparea doamnei (sau domnișoarei sau redacției) pentru subiectul ales.
„Colaborați cu New York Magazin”
Nu colaborez cu publicația „New York Magazin”. Nici nu o primesc. Sunt prieten și bun și vechi cu Grigore L. Culianu, jurnalist și patriot român. Cotidianul publică unele corespondențe ale jurnalistului cu experiență Grigore L. Culianu din SUA. Din păcate, starea de sănătate din ultima vreme nu-i permite să o facă mai des.
„Ziarul este recomandat pe pagina web a Consulatului General al României la New York”. (Formulări de mai sus sunt fără nici un semn de întrebare).
Nu am descins niciodată în ultimii 20 de ani pe acest site. Cu atît mai puțin, de cînd în SUA a fost trimis ca ambasador cetățeanul Andrei Muraru despre care îmi reprim orice afirmație.
„Una dintre postările recente de pe pagina de Facebook New York Magazin este un fragment dintr-o emisiune Real America’s Voice, un canal de televiziune care a amplificat teorii ale conspirației și dezinformării”.
Nu am văzut. Și nu le cunosc și nu vă întreb despre mijloacele cu care ați stabilit că acestea ar conține „teorii ale conspirației și dezinformării” pentru că puteți deține un aparat sau o relație cu un organ special. Și nici care ar fi aceste teorii ale dezinformării despre care pomeniți. Și dacă se referă la România, SUA sau altă țară.
În ce privește relația mea cu Facebook, nu deschid nici pagina mea. A mai fost și furată și apoi recuperată. Există un cont cu numele meu pe care colegii mei publică editorialul și, de o vreme, mai adaugă și unele articole. Nu intru pe nici o pagină din această populară rețea. Nici în România, nici în SUA, nicăieri! Presupun că nu-i o culpă așa mare!
„În 2022, pe pagina de Facebook a publicației cu care colaborați era distribuită o postare de pe pagina “Călin Georgescu Președinte. Pe pagină mai sunt postate și alte mesaje pro-Georgescu”.
Am zis că nu colaborez. Și zic: ce este grav în asta!? Este dreptul și responsabilitatea publicației americane, fie ea și în limba română. Vă interesează dacă a plătit sau dacă a fost postată pe gratis? Nici asta nu știu. Cred că Grigore Culianu vă poate răspunde. Eu sunt convins că a făcut-o pentru că îl apreciază pe Călin Georgescu. V-am spus. Nu colaborez cu New York Magazine și nu știu ce este „Real America”s Voice” și nu văd beleaua cu postarea „Călin Georgescu Președinte”. Oricum, ar fi trebuit să scrie cu p mic.
Voi da un search după ce vă răspund să aflu și eu dacă există televiziunea asta.
„Dvs sunteți un susținător al lui Călin Georgescu?”
Sunteți la o vînătoare de susținători? N-am postat nimic! Vă răspund totuși, dar vă rog să citiți cu atenție. Ar trebui să vă întreb și eu, sunteți jurnalistă, militantă, susținătoare, agentă? Sau? Dacă parcurgeți editorialele semnate de mine, veți înțelege. Nu sunt susținător de politicieni. Și nici demolator la comandă (internă sau externă). Critic și eu după ce văd și după cîte înțeleg. Scriu aproape zilnic. Uneori greșesc, dar mă deștept după o vreme și mă cert singur. Dar o asemenea întrebare nu poate fi pusă la modul serios nici de către SRI-ul, nici de către Poliție. Răspunsul ar trebui să fie numai în numărarea buletinelor din urne. Iar pentru un jurnalist ar fi și un mic semn de amatorism. Unii oameni se înscriu în partide și își declară opțiunea. Pe aceia îi puteți întreba de cîte ori vreți de ce susțin partidul sau un candidat. Alții nu activează și, dacă vor, spun, dacă nu, nu. Pe așa vremuri, cu atîția partizani agresivi, chiar înrăiți, cu poliția la vînătoare, ar fi o greșeală să-ți mărturisești susținerea politică. În anumite locuri riști să o încasezi.
La urma urmei, opțiunea de vot ca și cea de credință țin de viața interioară a fiecărui cetățean român. Nu se cade să le călcăm în picioare și să le judecăm. Eu unul nu fac parte dintre cei care își flutură votul, mai ales că am și greșit.
Pornind de la întrebarea legată de Călin Georgescu, trebuie să vă mărturisesc că de vreo 25 de ani privesc cu mai multă atenție tot ce ține de identitatea românească.
„Articolele și opiniile dvs. sunt preluate și de R3Media și Gândește.org și publicate și pe site-ul ActiveNews. Acestea sunt cunoscute că propagă diverse teorii ale conspirației și dezinformări”.
Scriu pentru a fi citit de oricine în speranța că folosește la mai bine și fără a avea nici o înțelegere de preluare sau reciprocitate cu nici un site din România sau din străinătate. Din cîte am aflat, mult mai multe site-uri preiau. Unele articole circulă foarte mult, altele mai puțin sau foarte puțin. Sunt vinovat și de una și de alta.
„New York Magazin folosește drept logo harta României Mari în publicația tipărită”.
Sper să nu cereți o interzicere! Orice român se poate gîndi cît vrea la România Mare ca simbol, ca amintire dureroasă, ca speranță. Pentru unii politicieni ar putea fi și un ideal. Unioniștilor din Republica Moldova nu le arată obrazul decît rușii. Folosirea hărții României Mari de către o autoritate a statului, da, ar putea fi o problemă. În rest, istorici, scriitori, ziariști, pictori, români, bine că nu o uită.
Considerați că publicațiile New York Magazin respectă normele de etică și deontologie în jurnalism?
Depinde! Dacă judecăm după criteriile promovate de Fundația Soros și după furia cu care sunt citiți cei care nu urmează valul anti-american din România, New York Magazin ar trebui măcar amendat. Dar aplicăm criteriile organizațiilor profesionale care nu funcționează în țara noastră unui ziar din SUA , nu știu ce să răspund. Iar dacă folosim drept referințe practicile și legislația țării în care apare ziarul New York Magazin, adică Statele Unite ale Americii, cu siguranță că nu-i nici o problemă. Te faci de rîs dacă întrebi.
Dacă aveți nemulțumiri, cînd doriți, puteți să le adresați lui Donald Trump sau JD Vance sau unui ONG american.
Fii primul care comentează