Pe 24 martie 2022 a avut loc la Bruxelles Summitul extraordinar NATO dedicat Războiului din Ucraina. Potrivit Statutului Organizației, prin Summit NATO se înțelege reuniunea Consiliului Nord Atlantic, alcătuit din șefii de state și de guvern ai țărilor care fac parte din NATO. Summiturile pot fi normale, programate dinainte, sau extraordinare, convocate pentru rezolvarea unor probleme ivite în urma unei crize. Ultimul Summit normal a avut loc la Bruxelles, pe 14 iunie 2021. Următorul e programat pentru 29- 30 iunie 2022, la Madrid.
Ce rost a avut acest Summit extraordinar?
La finele reuniunii, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a ținut o conferință de presă. Conferința a fost o dovadă că și în presa occidentală se practică întrebarea gen ridicare la plasă. Vă mai amintiți de întrebările anti- PSD de la Conferințele de presă de la Cotroceni, de pe vremea cînd Klaus Iohannis pronunța PSD scrîșnind din măselele de minte? La Bruxelles, trimisul CNN i-a pus lui Jens Stoltenberg o întrebare în genul celor de la conferințele de la Cotroceni. Locul PSD l-a luat Rusia lui Putin. Astfel că întrebarea CNN a fost practic un pamflet împotriva Rusiei agresoare. Statementul și răspunsurile la întrebări (toate cuminți, la locul lor, cum se cuvine într-o presă rechiziționată ca odinioară caii), au ținut să ne convingă că reuniunea extraordinară a fost convocată pentru a se decide măsuri menite a garanta țărilor membre NATO că nu vor fi atacate de Rusia. De la începutul Războiului, președintele american, liderii occidentali și liderii NATO anunță noi și noi măsuri menite a apăra flancul Estic al NATO și NATO în general de un eventual atac al Rusiei. Nu de-al Rusiei de acum, ci de-al Rusiei de pînă la finele secolului. Acum, un atac al Rusiei nu poate avea loc decît în cadrul unui Război mondial NATO – Rusia. Dacă ar izbucni un astfel de război, nu văd cum ar fi apărată România de rachetele hipersonice rusești de către militarii americani și francezi prezenți pe teritoriul țării noastre, admițînd că acestora nu li se va fura motorina. Țin să ridic această chestiune, deoarece – din cîte-mi dau seama, riscînd să trec drept nepatriot – de la începutul Războiului a avut loc, în paralel cu sancțiunile administrate Rusiei și cu sprijinul financiar dat Ucrainei, un spor uriaș de măsuri vizînd întărirea Flancului Estic. La escaladarea Războiului de către Rusia, NATO a răspuns cu escaladarea măsurilor de apărare a flancului Estic. Cel puțin pînă în prezent Rusia e ocupată cu Ucraina. Războiul ei cu Ucraina e formula de Război cu NATO. Semnalele de alarmă privind expansiunea Rusiei spre Vest după ce e îngenuncheată Ucraina nu sînt altceva decît o supralicitare de către Volodîmîr Zelenski a posturii sale de Secretar General al Întregii Planete. Rusia e conștientă însă că o continuare a agresiunii ar fi mortală pentru ea. Dacă ar fi fost vorba de blitzkrieg, ca în cazul Germaniei între 1939 și 1940, putem bănui că agresiunea nu se va opri la Ucraina. Germania a invadat Franța, după ce cucerise rapid Polonia, Belgia, Olanda, Germania. Războiul dus de Rusia în Ucraina e tot mai clar un război de poziții, un război care nu numai că va dura, dar va fi și epuizant pentru Rusia.
Dacă ar fi să-l credem pe secretarul general al NATO, Summitul extraordinar a fost convocat pentru întărirea Flancului Estic și pentru a face cu deștul Chinei, de parcă Marelui Imperiu i-ar păsa de NATO.
În realitate Summitul a fost convocat pentru altceva.
Pentru ce?
Ne răspunde un moment din conferința de presă:
„Interfax-Ukraina: Aș vrea să vă întreb dacă conducerea poloneză a pus la masa de discuții propunerea lor de a trimite o misiune de menținere a păcii în Ucraina și dacă da, ce fel de discuție a fost şi ați ajuns la o concluzie în legătură cu această chestiune?
Jens Stoltenberg: Am discutat mai multe chestiuni, iar mesajul este că trebuie să fim uniți și că este nevoie să punem la dispoziția Ucrainei sprijin, dar în același timp avem o responsabilitate să ne asigurăm că acest conflict nu devine un război pe scară largă între NATO și Rusia. Acesta este motivul pentru care aliații au spus foarte clar că nu vom trimite trupe pe teren în Ucraina, pentru că singurul mod de a face acest lucru este să ne pregătim de un război, de un conflict la scară largă cu forțele rusești.”
Întrebarea trimite la discuțiile dinaintea acestui Summit. S-a vehiculat de către unele membre NATO – Polonia, de exemplu – dar și de către Ucraina, necesitatea unei implicări militare directe a Organizației. Fie prin no fly, fie prin trimiterea unei misiuni de menținere a păcii. Acestor propuneri (iresponsabile, pentru că implicarea Alianței ar însemna declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial, evident, nuclear) li s-a răspuns negativ de către liderii occidentali și liderii NATO. Ca dovadă că presa occidentală e sub comandă fermă, nici CNN, nici BBC, deși înscrise în propaganda de război a Ucrainei, n-au dus campanie pentru implicarea NATO. Chiar la conferința de presă, trimișii presei occidentale n-au îndrăznit să-l întrebe pe secretarul general NATO, agresiv, cum le stă bine unor ziariști liberi, de ce nu intervine NATO militar împotriva lui Vladimir Putin. Am ținut să folosesc sintagma împotriva lui Vladimir Putin, deoarece în deschiderea Declarației de presă secretarul general NATO a vorbit despre ”războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei” și nu despre Războiul Rusiei, imitînd propaganda sovietică din anii 1941- 1942, care atribuia agresiunea unui om, Hitler și nu unei țări, Germania. În 1941, și chiar în 1942, propaganda sovietică a pus agresiunea pe seama lui Hitler. Asta pînă în vara lui 1942, cînd dezastrul Armatei Roșii l-a făcut pe Stalin să impună propaganda de tip Ucide-l pe neamț!
Declarațiile lui Joe Biden și ale altor lideri occidentali de respingere a implicării NATO în război erau însă – ca să zic așa – pe persoană fizică.
Era nevoie de un Summit extraordinar care să consfințească oficial că Alianța nu se va implica în Război.
Că acesta a fost scopul reuniunii ne-o dovedește absența din discursul lui Volodîmîr Zelenski în fața Consiliului a oricărei referiri la crearea zonei no-fly și, evident, absența chestiunii din întrebările de la conferința de presă.
O decizie privind implicarea nu putea fi luată decît de un Summit. Nu întîmplător înaintea Summitului presa occidentală a declanșat o campanie furibundă menită a dovedi că Rusia e ca și înfrîntă de eroica Ucraina, iar Rusia, ca și cum ar fi fost într-o înțelegere (deși e vorba de intuiție) n-a escaladat operațiunile militare, pentru a nu încinge opinia publică în favoarea unei intervenții. A fost o manevră menită a închide gura acelor lideri iresponsabili care cereau implicarea NATO.
Următorul Summit va avea loc în 29-30 iunie 2022.
Pînă atunci o decizie de implicare a NATO nu poate fi luată decît de un summit extraordinar. Pentru ca el să fie convocat ar trebui ca Rusia să facă un salt uriaș în Război apelînd la armele de distrugere în masă. E greu de crezut că Rusia va face acest salt. Asta nu înseamnă că în perioada următoare, luînd decizia Summitului drept un dat de mînă liberă, Rusia nu va intensifica Războiul de tip compresor în Sud și de tip chirurgical în restul Ucrainei.
Fii primul care comentează